Rămâi conectat

Social-Economic

Blaj, orașul cu cei mai mulți șomeri, la finele ultimei luni de vara din acest an: Alba Iulia și Câmpeni completează top 3

Publicat

în

Blaj, orașul cu cei mai mulți șomeri, la finele ultimei luni de vara din acest an. Alba Iulia și Câmpeni completează top 3

În luna august 2022 rata şomajului a fost de 2,8% (2,9% femei), identica cu rata înregistrată în luna corespunzătoare din anul 2021 (3% femei).

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii august 2022 în judeţul Alba a fost de 47577 persoane, în crestere cu 176 persoane (3,8%) comparativ cu luna anterioara și in scadere cu 31 persoane (-0,6%) comparativ cu luna august 2021. Femeile reprezentau la această dată 48,4% din numărul total al şomerilor ( 2303 femei).

Structura după nivelul de instruire arată că 70,7% din şomerii înregistraţi sunt absolvenţi ai învăţământului primar, gimnazial şi profesional, 24,9% sunt persoane cu studii liceale şi postliceale şi 4,4% persoane cu studii superioare.
Din numărul total al șomerilor, 75,9% sunt şomeri neindemnizati (3609 persoane), în timp ce numărul şomerilor aflati in plata a fost de 1148 persoane, din care 103 persoane au primit ajutor de șomaj 50% – absolvenți.

In mediul urban, cel mai mare număr de şomeri înregistrat la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Alba a fost în Blaj (306 persoane), urmat de Alba Iulia (303 persoane), Câmpeni (175 persoane), Aiud (146 persoane), Sebeș (126 persoane), iar in mediul rural , comunele cu cel mai mare număr de şomeri înregistraţi sunt: Jidvei (323 persoane), Cetatea de Balta (263 persoane), Rosia Montana si Scărişoara (166 persoane), Ighiu (147 persoane), Craciunelu de Jos (130 persoane).
Ponderea numărului de şomeri înregistraţi în totalul populaţiei cu vârstă de muncă (bărbați 16-65 ani și femei 16-62 ani ), în luna august 2022 a fost de 2% ( 2% femei). Dintre oraşe, cu cele mai mari ponderi se remarcă: Câmpeni (3,8%), Abrud (2,7%) si Blaj (2,4%), iar cu cele mai mici ponderi orașele Cugir (0,4%), Sebes și Alba Iulia (0,6%). În mediul rural cele mai mari ponderi ( peste 10%) ale numărului de şomeri înregistraţi în numărul total al populaţiei cu vârstă de muncă s-au înregistrat în comunele: Scărişoara (18,9%), Cetatea de Balta (14%) si Avram Iancu (11,4%), iar valoare sub 1% s-a înregistrat în comunele: Stremt, Intregalde si Bucerdea Granoasa (0,3%), Săliștea si Spring (0,6%), Ciugud (0,7%), Ceru Bacainti, Galda de Jos, Mihalt, Rametea si Santimbru (0,8%), Daia Romana si Vintu de Jos (0,9%).

Rata şomajului a fost în luna august 2022 de 2,8% (2,7% în iulie 2022 și 2,8% în august 2021), peste nivelul ratei înregistrate la nivel național (2,6%).În rândul femeilor rata şomajului a fost de 2,9% (mai mare fata de luna anterioara, 2,8% si mai mica fata de rata inregistrata în luna august 2021, 3%), iar în rândul bărbaţilor de 2,7% (2,6% în iulie 2022 și 2,7% în august 2021). În funcţie de rata şomajului, judeţul Alba se situează în luna august 2022 pe locul 19 în ierarhia județelor ordonate crescător.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Societate

Alba, unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună

Publicat

în

Alba, unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună

Cu ocazia organizării manifestărilor dedicate ,,Sărbătorii Libertății de la Blaj”, eveniment aflat sub semnul Bicentenarului nașterii eroului Avram Iancu, județul Alba scrie istorie prin lansarea și promovarea proiectului ALBA ETNOGRAFICĂ – unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună (83 de expoziții etnografice în cele 67 de comune ale județului Alba).

Pe Câmpia Libertății din Blaj, în zilele de 18 și 19 mai, se va desfășura proiecția a nu mai puțin de 83 de producții audiovizuale, realizate cu meticulozitate de Centrul de Cultură „Augustin Bena” în ultimele 18 luni, pentru cele 83 de expoziții etnografice desfășurate în județul Alba. Aceste expoziții etnografice sunt un adevărat tribut adus tradițiilor și identității culturale din fiecare comună a județului.

Momentul culminant al evenimentului va fi lansarea albumului și arhivei „ALBA ETNOGRAFICĂ”, o colecție bogată de imagini autentice, materiale audiovizuale și informații utile, incluzând localizarea și datele de contact ale fiecărei expoziții etnografice. Această inițiativă are ca scop promovarea și conservarea patrimoniului cultural imaterial al județului Alba și oferă o perspectivă unică asupra tradițiilor și obiceiurilor locale.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta

Publicat

în

Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază

Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.

În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.

Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.

Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.

Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.

sursa: cjalba.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

Forțe proaspete în echipa Jandarmeriei Alba

Publicat

în

În echipa Jandarmeriei Alba, forțe proaspete

Jandarmeria Alba le spune bun venit în echipă noilor colegi, Adriana, Marian și Paul, absolvenți ai Școlilor Militare de Subofițeri de Jandarmi de la Drăgășani și Fălticeni.

Aceștia au fost repartizați la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba.

La debutul în carieră, aceștia vor parcurge o perioadă de 6 luni de tutelă profesională, care îi va iniția în tainele meseriei de jandarm.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba