Știri
Serviciul de Medicină Legală Alba intră în reparații capitale: Licitația, lansată în SEAP
Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice o licitație pentru servicii de proiectare pentru elaborare proiect P.Th+D.D.E-„Reparație capitală Medicină Legală”. Valoarea totală estimată a contractului este de 63.000 lei, fără TVA.
Proiectul care face obiectul prezentului caiet de sarcini este rezultatul unei iniţiative de investiţii a Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia, care urmărește prin fondurile alocate să reabiliteze instituția spitalicească.
Obiectivele specifice ale proiectului:
– Înlocuirea integrală a instalațiilor sanitare, termice și electrice. Prin implementarea proiectului se vor înlocui integral instalațiile sanitare, termice și electrice.
– Asigurarea climatizarii. Prin proiect se va asigura climatizarea întregii clădiri.
– Adaptarea clădirii conformnormelor PSI
– Modernizarea și reabilitarea integrală a spațiilor. Prin proiect se vor execută recompartimentari, refacerea integrală a finisajelor, înlocuirea tamplariilor interioare astfel încât să fie respectate normativele în vigoare.
– Montare panouri fotovoltaice pe acoperiș.
– Instalație de filtro-ventilație în spațiile pentru cadavre
-Desfacerea tencuielilor degradate, unde este cazul ;
-Spargerea unor pereți de compartimentare conform planșelor din proiect;
-Desfacerea pardoselilor unde este cazul ;
-Desfacerea șapelor unde este cazul ;
-Demontarea obiectelor sanitare ;
-Demontarea corpurilor de iluminat ;
-Desfacerea placajelor cu faianță ;
-Desfaerea tencuielilor interioare degradate ;
Lucrări interioare:
-Execuția șapelor și starturilor suport pentru pardoseli unde este cazul ;
-Execuție compartimentări,
-Tencuieli interioare ;
-Glet ;
-Realizarea hidrozolatiei la grupurile sanitare și spațiile cu medii umede ;
-Montare uși,
-Montare uși etanșe la fum pentru închiderea caselor de scară dotate cu dispozitiv de autoinchidere.
-Pardoseli PVC sau gresogranit conform planșelor de arhitectură anexate.
-Placaje la pereți cu faianță ;
-Zugrăveli interioare ;
-Montare uși etanșe la fum la casă de scară ;
-Montare uși cu miez din PAL perforat placat cu HPL și plăci de protecție, fără goluri, cu canat bordat cu profile din inox, toc metalic de colț din tablă de oțel cu grosimea de 1,2mm, galvanizat pe ambele părți, echipat cu trei balamale și știft și garnitură de etanșare din cauciu, vopsit cu vopsea pe baza de poliester culoare gri, RAL 7047.
Se propune realizarea unui sistem de panouri fotovoltaice amplasate pe învelitoarea clădirii. Acestea vor avea o capacitate de 20 Kw și vor asigura necesarul electric pentru funcționarea clădirii. Sistemul propus este fără acumulatori, astfel energia captată este utilizată direct.
Pentru creşterea nivelului de protecţie al clădirii se prevede o instalaţie de televiziune cu circuit închis care să supravegheze 24 h pe zi punctele de maxim interes. Astfel se vor amplasa camere de supraveghere profesionale, care transmit imagini din interiorul clădirii din zonele comune.
Pentru restricționarea accesului în clădire a personelor neautorizate investiția va fi prevăzută cu puncte de control al acceselor.
Știri
Vizită la Sebeș a unor oficiali din Landul Brandenburg
Oficiali din Landul Brandenburg în vizită la Sebeș
Știri
15 mai, Ziua bujorului românesc: Floarea națională a României prezentă în folclorul românesc, în literatură, pictură și în motivele tradiţionale ale portului popular
15 mai, Ziua bujorului românesc, floarea naţională a României
În octombrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională. „Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României.
În cultura orientală chineză, bujorul e considerat regele florilor, iar în Japonia, în trecut, doar familiile înstărite aveau dreptul să-l cultive în grădina proprie. De curând, în România, a fost propus ca acesta să devină „floare naţională”.
În Transilvania, Moldova sau Dobrogea i se mai spune busuioc roşu, palma-Maicii-Domnului, rujioară sau băbărujă. Sunt toate denumiri populare, arhaice, pentru a desemna bujorul românesc.
La începutul secolului al XIX-lea, Bujor era numele unui haiduc, numit astfel după culoarea aprinsă a părului. În cultura populară, bujorul este adesea asociat cu dorul, cu frumuseţea fizică sau cu dragostea. Îl întâlnim în versurile lui Eminescu, ale lui Coşbuc sau Alecsandri, dar şi în unele dintre poeziile publicate de Caragiale în Moftul Românesc (nr. 17, 1893).
În folclor, există credinţa că în petalele bujorului sunt ascunse spirite răutăcioase. Totuşi, în satele româneşti, la jumătatea lunii mai, ţăranii petrec la „Sărbătoarea bujorului”, în cadrul căreia oamenii aduc un omagiu naturii, dar şi frumuseţii spirituale şi fizice a mândrelor şi tinerilor feciori.
”Bujorul românesc” a fost adoptat de Asociația CAMARAZII ca simbol de reprezentare la evenimentele în care se marchează eroismul ostașilor Armatei Române și sângele vărsat pe câmpurile de bătălie. ”Bujorul românesc” a fost rezervat de Asociație la OSIM, ca marcă figurativă individuală, fiind publicat în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, Secțiunea Mărci.
Știri
Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3
Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3
Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii februarie 2024 în judeţul Alba a fost de 5533 persoane, în scadere cu 202 persoane (-3,5%) comparativ cu luna anterioara și cu 262 persoane (-4,5%) comparativ cu luna februarie 2023; femeile reprezentau la această dată 48,8% din numărul total al şomerilor ( 2698 femei).
Din totalul de 5533 someri, 1838 someri (33,2%) sunt in mediul urban si 3695 (66,8%) sunt in mediul rural, fata de luna anterioara numarul somerilor a scazut cu 1,6% in mediul urban si cu 4,5% in mediul rural.
Cel mai mare număr de şomeri din înregistrat la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Alba a fost în Alba Iulia (452 persoane) urmat de Blaj (360 persoane), Sebeș (200 persoane) si Campeni (183 persoane). In mediul rural , comunele cu cel mai mare număr de şomeri înregistraţi sunt: Jidvei (357 persoane), Cetatea de Balta (340 persoane), Sona (206 persoane), Craciunelu de Jos (198 persoane), Scărişoara (145 persoane), Rosia Montana (136 persoane), Bistra (135 persoane), Albac (118 persoane), Avram Iancu (115 persoane) si Sasciori (105 persoane). Comunele cu cel mai mic numar de someri sunt: Bucerdea Granoasa si Ohaba (1 persoana), Ocolis (3 persoane), Intregalde (4 persoane), Ceru Bacainti si Mogos, (5 persoane), Ponor si Stremt (7 persoane), Dostat (9 persoane), iar in comuna Cut nu se inregistreaza nici un somer.
Ponderea numărului de şomeri înregistraţi în totalul populaţiei cu vârstă de muncă (bărbați 16-65 ani și femei 16-62 ani ), în luna februarie 2024 a fost de 2,5% (2,5% femei). Dintre oraşe, cu cele mai mari ponderi se remarcă: Câmpeni (4,2%), Blaj (3,0%), Baia de Aries (2,7%) si Abrud (2,4%), iar cu cele mai mici ponderi orașele Cugir (0,6%), Alba Iulia si Teius (1%). În mediul rural, cele mai mari ponderi ( peste 10%) ale numărului de şomeri înregistraţi în numărul total al populaţiei cu vârstă de muncă s-au înregistrat în comunele: Scărişoara (18,0%), Cetatea de Balta (17,9%), Craciunelu de Jos (15,0%), Avram Iancu (13,8%), Vadu Motilor (10,8%), Jidvei (10,7%), Hoparta (10,6%), Garda de Sus (10,1%). Valoare sub 1% s-a înregistrat în comunele: Bucerdea Granoasa (0,1%), Ohaba (0,3%), Stremt (0,5%), Santimbru (0,7%), Mihalt (0,8%), Salistea (0,9%).
Structura după nivelul de instruire arată că 71,5% din şomerii înregistraţi sunt absolvenţi ai învăţământului primar, gimnazial şi profesional, 22% sunt persoane cu studii liceale şi postliceale şi 6,5% persoane cu studii superioare.Rata şomajului a fost în luna februarie 2024 de 3,5% (3,6% în ianuarie 2024 și 3,7% în februarie 2023), peste nivelul ratei înregistrate la nivel național (3,1%).În rândul femeilor rata şomajului a fost de 3,8% (3,9% in luna anterioara si 3,8% in luna februarie 2023), iar în rândul bărbaţilor de 3,3% (3,4% în ianuarie 2024 și 3,5% în februarie 2023). În funcţie de rata şomajului, judeţul Alba se situează în luna februarie 2024 pe locul 20 în ierarhia județelor ordonate crescător.
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 7 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 2 săptămâni
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Știriacum 4 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 6 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 3 zile
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic
-
Știriacum o săptămână
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte