Divertisment
Când sunt „Paștele Cailor”? Chiar există: De unde provine expresia | radiounirea.ro
Când sunt „Paștele Cailor„? Chiar există: De unde provine expresia | radiounirea.ro
Deși expresia „la Paștele Cailor” transmite „niciodată”, totuși această sărbătoare există. Tradiția arată că la nașterea Mântuitorului Hristos, la ieslea animalelor, pe cât de cuminți au fost boii și oile, pe atât de gălăgioși au fost caii. Atunci Maica Domnului i-a blestemat să se sature doar o dată pe an, de Înălțare.
Citește și: Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani
Românii folosesc expresia „la Paştele Cailor“, cu sensul de „niciodată“, dar puţini ştiu că această zi chiar există. Paştele Cailor sau Ispasul, aşa cum este denumită în popor această sărbătoare, are loc în ziua de Înălţarea la Cer a Mântuitorului, adică în joia din săptămâna a şasea de după Paşti. Spre deosebire de alte sărbători, Paştele Cailor nu are o dată fixă, aceasta fiind influenţată de data serbării Paştilor. “Probabil că şi din această cauză a luat fiinţa vorba „la Paştele Cailor”, însemnând o dată neştiută încă, fără o zi exactă în calendar”, notează crestinortodox. În ziua în care caii „îşi prăznuiesc” Paştele, se spune că pentru un ceas, ei se satură de păscut iarba câmpului.
Interdicţii severe de muncă de Paștele Cailor
În tradiţia populară, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor din cadrul Centrului Tradiţie şi Modernism din Ialomiţa, această zi mai este numită, în popor, şi Ispas şi este dedicată personajului mitic cu acelaşi nume. “Ispas ar fi asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la cer. Întrucât ar fi fost un om vesel, credincioşii caută să fie şi ei bine dispuşi de ziua acestuia. Este prăznuit ca un adevărat sfânt sau patron al casei şi i se respectă ziua cu interdicţii severe de muncă în Muntenia, Moldova şi Oltenia”, spun specialiştii.
Citește și: Paște Fericit! Mesaje de Paște. Urări de Paște. Felicitări de Paște care pot fi transmise prin SMS de Sfintele Paști
Legendă cu origini în Evul Mediu
O altă legendă care circulă referitor la această sărbătoare îşi are originile în Evul Mediu, iar Ispasul este un obicei care a circulat în Transilvania.
„În Evul Mediu, pe când în Ardeal exista o componentă multietnică şi religioasă, sărbătoarea Învierii Domnului avea loc la date diferite. Mai exact, când ungurii îşi serbau Paştele, românii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pământul, iar când venea rândul românilor să-şi serbeze Paştele, aceştia îşi împrumutau caii ungurilor.
Citește și: Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște. Credințe și Superstiții de Paște
Potrivit calculelor calendarului, se întâmpla cam o dată la 4 sau 7 ani sărbătorirea Paştilor să cadă în aceeaşi zi. De aici a venit şi vorba „la Paştele Cailor”, acest an, în care toti serbau Paştele la aceeaşi dată, fiind anul în care caii se odihneau. Sărbatoarea este prilej pentru organizarea de târguri şi pentru încheierea unor afaceri. De Paştele lor, caii nu sunt puşi la căruţă, iar în trecut, în unele zone, se faceau slujbe religioase pentru sănătatea animalelor.
Spiritele se pot rătăci
Tradiţia populară păstrează şi la Ispas, asemănător marilor sărbători de peste an, o întreagă suită de obiceiuri. De exemplu, acum abundă practicile magice legate de cultul morţilor: pomeni, ospătarea sufletelor morţilor care plutesc în aer, în drum spre cer, curăţirea şi împodobirea mormintelor cu flori, frunze şi ramuri de paltin, pomenirea morţilor.
Citește și: Când sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani
Formulele de salut în ziua de Ispas sunt sub influenţa creştinismului: „Hristos S-a Înălţat!“ şi „Adevărat S-a înălţat!“.
Se spune că în drumul lor din mormintele părăsite spre cer la Joimari, unele spirite ale morţilor se pot însă rătăci. Rămânând pe Pământ, acestea devin moroi sau strigoi care provoacă rele animalelor, în special vacilor cu lapte şi oamenilor.
Practici magice pentru apărarea de rele de Paștele Cailor
“De aceea, oamenii obişnuiesc în noaptea şi ziua de Ispas să facă numeroase practici magice de apărare: culegerea şi sfinţirea florilor, frunzelor şi ramurilor plantelor de alun, nuc, leuştean, paltin, lovirea vitelor şi oamenilor cu leuştean, sunatul din buciume să nu se prindă farmecele şi să alunge relele, încingerea peste mijloc (brâu) a fetelor şi femeilor cu leuştean, îmbunarea spiritelor morţilor cu ofrande bogate, vrăji şi descântece”, spune Ani Topârceanu, şef Birou Etnografie şi Folclor din cadrul Muzeului Dunării de Jos Călăraşi.
Ziua de Ispas este hotar pentru diferitele activităţi economice: se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii şi juncanii la păşunile montane şi se însemnează mieii prin crestarea urechilor România.
Tineret
O tânără din Timișoara, câștigătoare a trofeului „Voices”, la Alba Iulia
O tânără din Timișoara, câștigătoare a trofeului „Voices”, la Alba Iulia
Tineret
Un nou concurs cu tematică de protecție civilă în Alba: Care au fost câștigătorii
Care au fost câștigătorii concursului cu tematică de protecție civilă din Alba
„Cu viața mea apăr viața!” este deviza sub care se desfășoară an de an concursurile cu tematică de protecție civilă în care elevii din școlile gimnaziale și licee din Alba își consolidează cunoștințele și deprinderile în situații de urgență.
Tineret
Care sunt invitații speciali ai Festivalului „Voices” de la Alba Iulia
Invitați speciali la Festivalul „Voices” de la Alba Iulia
Casa de Cultură a Studenţilor Alba Iulia, cu sprijinul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și al Primăriei Municipiului Alba Iulia, prin Centrul Cultural Palatul Principilor, în parteneriat cu Liga Studenților din Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, vă invită, în perioada 11-12 mai, la Festivalul Național Concurs de Muzică Pop pentru Tineri și Studenți “Voicea”, ediția a 12-a.
14 tineri talentați din Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Târgu Mureș, Pitești și Alba Iulia, acompaniați de un band live, vor concura pe scena Casei de Cultură a Studenților pentru premii în valoare totală de 12.500 de lei, în fața unui juriu prestigios, condus de compozitorul și dirijorul Viorel Gavrilă, director general adjunct UCMR-ADA.
Anul acesta, festivalul, care are ca scop susținerea și promovarea talentelor din mediul de tineret și studențesc, în domeniul artistic, în speță al interpretării vocale, se desfășoară pe două secțiuni, Secțiunea Case de Cultură Studențești și Secțiunea Talente Locale.
Invitații speciali ai acestei ediții sunt Olivia Addams și Gabriel Dorobanțu.
Programul festivalului:
*Sâmbătă 11 mai, ora 18.00
Concurs naţional de muzică pop pentru tineri şi studenţi
Concert Olivia Addams
*Duminică 12 mai, ora 18.00
Gala Laureaților
Concert Gabriel Dorobanțu
Microrecital Andreea Bianca Hanu, câștigătoarea trofeului ediției 2023
Prezintă: Andreea Bogdan
Accesul este gratuit în ambele seri de festival.
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 6 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 2 săptămâni
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Știriacum 3 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 6 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 2 zile
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic
-
Știriacum o săptămână
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte