Știri

Ninsoare, viscol şi ceaţă persistentă, temperaturi oscilante: Cum arată prognoza meteo a lunii decembrie

Publicat

acum 2 ani

în

07/12/2021

Luna decembrie se caracterizează printr-o gamă variată de fenomene meteorologice, respectiv ninsoare, viscol şi ceaţă persistentă, în timp ce valorile termice vor marca o scădere, în medie, cu 4 – 6 grade Celsius faţă de noiembrie, conform caracterizării climatice a primei luni de iarnă, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie

Meteorologii susţin că în decembrie se pot înregistra şi temperaturi neobişnuite pentru această lună, de peste 15-20 de grade Celsius, dacă în zona ţării noastre pătrund mase de aer tropical ce produc creşteri spectaculoase ale valorilor termice.

„Luna de început a iernii, decembrie, se caracterizează printr-o gamă variată de fenomene meteorologice: ninsoare care asociată cu intensificări ale vântului determină producerea viscolului, fenomen ce se produce cel mai des în Câmpia Munteniei, în Dobrogea şi în estul Moldovei; ceaţă persistentă, mai ales în zonele de câmpie şi în depresiuni şi mai rar, lapoviţă şi ploaie. O influenţă deosebită asupra ţării noastre încep să aibă din această lună, dorsala anticiclonului est-european, care se extinde deasupra sud-estului Europei şi, într-o oarecare măsură, ciclonii mediteraneeni. Temperatura aerului marchează o scădere, în medie, cu 4 – 6 grade Celsius, faţă de ultima lună de toamnă”, precizează specialiştii ANM.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2020 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se constată că în luna decembrie, valori pozitive ale temperaturii se înregistrează pe suprafeţe extinse din sudul şi vestul ţării precum şi din Dobrogea. Astfel, cele mai mari valori, de peste două grade Celsius, sunt specifice litoralului şi Depresiunii Oraviţa, iar cele cuprinse între 0 şi 2 grade Celsius caracterizează Dobrogea, cea mai mare parte a Câmpiei Române, Lunca Dunării şi dealurile şi câmpiile din vestul ţării. Valori negative, cuprinse în intervalul minus 4 şi 0 grade Celsius se regăsesc în Moldova, Transilvania, Maramureş şi în Dealurile Subcarpatice.

Temperatura medie scade la circa minus 6 şi minus 4 grade Celsius în depresiunile din estul Transilvaniei. În zonele montane, mediile de temperatură a aerului ating valori de minus 8 şi minus 6 grade Celsius, cu extindere mare în Carpaţii Orientali, dar şi în cei Meridionali unde, la altitudinile cele mai mari, aceasta coboară sub minus 8 grade Celsius.

„Invaziile maselor de aer rece continental polar sau arctic determină ca adesea nopţile să fie deosebit de geroase. De altfel, temperaturile minime absolute ale acestei luni au coborât frecvent sub minus 20 de grade Celsius, de exemplu în anii: 2002, 1998, 1996, 1948, 1927,1902, etc. Ani cu luni decembrie foarte reci au fost: 1962, 1977, 1991, 1998, 2001, 2002” , arată analiza meteorologilor.

Temperatura minimă absolută a lunii decembrie, din România, este minus 34,5 grade Celsius, înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 25 decembrie 1998. La Bucureşti, minima absolută este de minus 26,4 grade Celsius, înregistrată în 22 decembrie 1927, la Bucureşti-Filaret. La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi, temperatura minimă absolută a acestei luni este minus 25,6 grade Celsius, respectiv minus 21,5 grade Celsius, ambele înregistrate în 26 decembrie 2002.

„Chiar şi în decembrie, dar mai rar, pătrund până în zona ţării noastre mase de aer tropical ce produc creşteri spectaculoase ale valorilor termice. În astfel de condiţii sinoptice se pot înregistra temperaturi maxime ridicate, neobişnuite pentru această lună, peste 15-20 grade Celsius aşa cum s-a întâmplat în anii 1989, 1985, 1960, 1957, 1903 etc. Ani cu luni decembrie foarte calde au fost: 1979, 1982, 2015, 2019, 2020, etc.” , transmit meteorologii.

Temperatura maximă absolută a lunii decembrie în România este 23,4 grade Celsius, înregistrată la Câmpina, în data de 5 decembrie 1985.

În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor din această lună, acesta este caracterizat de cantităţi medii lunare mai ridicate în partea vestică a ţării ca urmare a advecţiilor de aer umed dinspre Marea Mediterană şi mai scăzute, în medie, cu 10 – 20 mm în cea estică.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2020 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se constată că în luna decembrie, cele mai mici valori, sub 30 mm, caracterizează cea mai mare parte a Podişului Moldovei, Podişul Târnavelor, precum şi Depresiunea Braşovului şi parţial Delta Dunării. În estul şi sudul Câmpiei Române, sudul Moldovei, Dobrogea şi mare parte din Podişul Transilvaniei precipitaţiile ating 30 – 40 mm, iar pe măsură ce înaintăm spre vest, cantităţile de precipitaţii cresc în medie la 40 – 50 mm în vestul şi centrul Câmpiei Române şi în Câmpia de Vest.

Potrivit ANM, valori ale cantităţii de precipitaţii medii multianuale de peste 50 mm se regăsesc în Carpaţii Occidentali, nordul Carpaţilor Orientali şi vestul Carpaţilor Meridionali unde, pe areale restrânse, acestea pot depăşi chiar 75 mm. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din decembrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 349,4 mm, la Stâna de Vale, în anul 1993.

Ani cu luni decembrie foarte ploioase au fost: 1969, 1981, 1999, 2010, 2014, iar cu luni foarte secetoase: 1972, 1975, 2013, 2015 şi 2016. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, din decembrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 137,6 mm, la Stâna de Vale, în data de 24 decembrie 1995.

Sursa:dcbusiness.ro

Publicitate

Știri

Lift pentru ambulatoriul Spitalului Municipal Aiud: Semnare a contractului de proiectare și execuție

Publicat

acum 6 minute

în

10/05/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Lift pentru ambulatoriul Spitalului Municipal Aiud: Semnare a contractului de proiectare și execuție

Liftul care va deservi ambulatoriul Spitalului Municipal Aiud va deveni în curând realitate.

Joi 9 mai a fost semnat contractul de proiectare și execuție a lucrărilor pentru obiectivul de investiții lift ambulatoriu.

Acesta este un element absolut necesar pentru accesibilizarea infrastructurii ambulatorii și asigurarea unor servicii medicale la un standard înalt de calitate, au transmis reprezentanții unității medicale.

Obiectivul de investiții lift ambulatoriu are o durată de realizare de aproximativ 3 luni.

Citește mai mult

Știri

10 mai, Ziua în care România îşi obţine independenţa și Ziua Regalităţii

Publicat

acum 7 ore

în

10/05/2024

Simona Lodroman

Ziua de 10 mai are o puternică semnificaţie pentru românii de pretutindeni

Data de 10 mai a fost chiar Ziua Naţională a României, până în 1947 când s-a instaurat dictatura comunistă.

De această zi ne leagă mai multe evenimente importante din istoria României, printre care venirea lui Carol I în România în 1866, obţinerea Independenţei din 1877 şi Proclamarea Regatului în 1881.

10 Mai 1866, Carol I vine în România

După abdicarea lui Cuza şi refuzul Prinţului Filip al Belgiei pentru tronul României, un principe străin a fost propus şi ales la conducerea ţării. Este vorba despre Carol I Hohenzollern – Sigmaringen, care în aprilie 1866, vine în România, după o călătorie incognito cu trenul prin Europa. Pe 10 mai 1866, Carol a intrat în Bucureşti, fiind întâmpinat de o mulţime de 30.000 de oameni, dornici să cunoască noul conducător. Din acest moment începe domnia lui Carol I. Proclamat domnitor al României în ziua de 10 mai, rămâne cu acest titlu până în 1881, când este proclamat rege, devenind astfel primul rege al României.

10 Mai 1877, România îşi obţine independenţa

„Foarte multă vreme, noi am fost învăţaţi la şcoală că independenţa a fost proclamată pe data de 9 mai. Numai că acest şiretlic a fost folosit în timpul regimului comunist tocmai pentru a se disocia momentul proclamării Independenţei de 10 Mai, Ziua Dinastiei şi Ziua Naţională a României”, spune profesorul Alin Ciupală, de la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. În realitate, pe 10 mai actul de independenţă a căpătat putere de lege. Acest eveniment este notat ca cea mai mare realizare a României din timpul domniei lui Carol I. La acea vreme statul nostru se confrunta cu suzeranitatea venită din partea Imperiului Otoman. Războiul de Independenţă al României s-a purtat între 1877 – 1878, iar în urma lui, România a obţinut independenţa faţă de Imperiul Otoman. Pe 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat independenţa României, iar a doua zi, pe 10, actul a căpătat putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I. Proclamarea Independenţei la 10 mai 1877 este argumentul principal pentru care unii istorici susţin că şi astăzi Ziua Naţională a României ar trebui să fie pe 10 Mai.

10 Mai 1881, Ziua Proclamării Regatului

La 15 ani de la urcarea pe tron a Principelui Carol I, ziua de 10 mai a fost aleasă în mod simbolic ca zi a Proclamării Regatului.“Romania ia titlul de Regat. Domnitorul ei, Carol I, ia pentru sine si mostenitorii sai titlul de Rege al Romaniei”, se stipula in articolul I al Legii nr. 710, act normativ adoptat in unanimitate de ambele Camere si promulgat a doua zi, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palat. Conform însemnărilor lui Carol I, el i-a propus lui I.C. Brătianu ca serbarea încoronării să aiba loc pe 10 mai, în cadrul marii festivităţi anuale prin care se celebra urcarea sa pe tron.

sursa: capital.ro

Citește mai mult

Știri

Izvorul Tămăduirii, în prima vineri după Paşte, ziua în care se sfinţesc apele

Publicat

acum 8 ore

în

10/05/2024

Simona Lodroman

În fiecare an, în prima vineri după Paşte, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii

Izvorul Tămăduirii este un praznic închinat Maicii Domnului şi de această sărbătoare se leagă o mulţime de tradiţii şi superstiţii.

Este ziua închinată Izvorului dătător de viaţă al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Este ziua în care în biserici, la fântâni sau la izvoare se oficiază slujba de sfinţire a apei sau Agheasma Mică, apă care se va bea dimineaţa, pe nemâncate, pentru întărire trupească şi sufletească.

Apa care rămâne de la sfințire, se pune într-un vas la un loc curat și se ia în fiecare dimineață pe nemâncate după anafură, când suntem curați trupește și sufletește și ne-am împlinit rugăciunile dimineții. Copiilor le este recomandată în fiecare dimineață. Bolnavii mai pot fi stropiți și cu Agheasma Mică de la Izvorul Tămăduirii, sărbătoare ce este așezată în calendar după Sfintele Paști, în Vinerea din Săptămâna Luminată. Pentru cei căsătoriți, condiția principală pe care trebuie să o îndeplinească pentru a consuma apa sfințită este „curățenia trupească”. Elevii și studenții pot să bea dimineața, înainte de masă, să se stropească pe frunte și pe hainele de pe ei, pentru a le lumina Dumnezeu mintea, pentru a le dărui înțelegere și pricepere. Se poate stropi prin casă atunci când se crede de cuviință (suspect de farmece, descântece, vrăjitorii sau alte lucrări diavolești). Celor bolnavi, apa sfințită le este de mare trebuință: să o bea pe nemâncate, să-și stropească hainele de pe ei și rănile sau locurile dureroase, potrivit dcnews.ro.

Gospodinele nu au voie să spele, să calce şi să croiască în Vinerea Luminată. Orice lucru făcut în această zi nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.

Conform tradiției, pe vremuri, cine lucra era lovit de o boală din care nu își mai revenea până la moarte. În plus, în trecut nu se țesea nimic deoarece cu pânza țesută în această zi nu se îmbrăcau nici măcar cei morți deoarece nu puteau fi primiți pe cealaltă lume.

La ţară gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole. Pentru a avea un an bogat, oamenii stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului grădinile şi livezile. Astfel se crede că recoltele vor fi ferite de efectele grindinei.

În unele zone există obiceiul de a se merge a mormintele celor stinși din viață, pentru a se da de pomană, a se îngriji locurile de veci și a fi stropite cu agheasmă.

În unele părți ale țării se respectă obiceiul numit Fântâniţa, care constă în căutarea izvoarelor de apă, construcția și curățarea fântânilor. Tradiţia spune că o fântână construită în ziua de Izvorul Tămăduirii nu va seca niciodată și apa va fi mereu bună, scrie romaniatv.net.

În ziua de vineri, 3 mai, nu se face nici o treabă casnică. Nu se spală și nici nu se calcă rufe. Se spune că cine respectă acest obicei, va avea un loc asigurat în Rai. Gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcămite, pentru că acesta nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.