Știri

Astăzi, la Sala Unirii, vernisajul expoziției ”Din patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia. Colecția Elie Bufnea”

Publicat

acum 2 ani

în

25/11/2021

Joi, 25 noiembrie 2021, ora 13, la Sala Unirii va avea loc vernisajul expoziției: Din patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia. Colecția Elie Bufnea

Pe parcursul celor 133 de ani de existență Muzeul Național al Unirii din Alba și-a mărit constant fondurile documentare prin achiziții de noi piese, dar și prin donații.

Colecții particulare ori arhive personale au intrat în patrimoniul instituției albaiuliene la dorința expresă a posesorilor lor.
Un astfel de donator generos a fost și Elie Bufnea, care, în 1976, a ales ca documentele, ziarele și fotografiile adunate în perioada în care a făcut parte din cel de al doilea Corp al voluntarilor din Siberia, dar și cărțile ori manuscrisele scrise ulterior să fie păstrate la Muzeul Național al Unirii.
Elie Bufnea s-a născut în comuna Runc, judeţul Alba, la 22 august 1896. A urmat liceul evanghelic din Sibiu, aici intrând sub tutela profesorului Vasile Span. După moartea profesorului sibian s-a mutat în casa poetului Octavian Goga, împreună cu care, în 1915 va trece granița în România în încercarea de a scăpa de încorporare și pentru a-şi putea continua studiile.
Intrarea României în război l-a surprins la Bucureşti, ca elev al Liceului „Gheorghe Lazăr”. După intrarea României în război s-a înscris voluntar în armata română, în Regimentul 13 Dorobanţi, în cadrul căruia luptă în bătăliile pentru apărarea Moldovei din vara anului 1917. După pacea de la Buftea-Bucureşti se hotărăşte să plece în Siberia, pentru a intra în Corpul Voluntarilor Români de acolo, în intenția de a lupta apoi pe frontul francez.
După nenumărate peripeţii, reuşeşte să ajungă la voluntarii români din Celeabinsk, fiind menționat în „tabloul ofițerilor Corpului Voluntarilor Români alcătuit în noiembrie 1918, ca sublocotenent. A fost ofițer de arme al Batalionului IV din Regimentul I Horea, în ianuarie 1919 fiind numit instructor al „Școlii Militare Române pentru pregătirea de ofițeri”, școală înființată în cadrul legiunii, pentru voluntarii români. S-a implicat direct în misiuni specifice împotriva bolșevicilor. Pentru modul în care și-a condus trupa, a fost decorat de amiralul Kolceak cu Ordinul Sf. Ana clasa a 3-a, cu săbii și lente. A fost inclus apoi printre membrii misiunii militare conduse de Victor Cădere pentru organizarea repatrierii voluntarilor, primind și o sarcină mai delicată, pe care a dus-o la bun sfârșit: repatrierea din Japonia a osemintelor fostului ambasador român Nicolae Xenopol, decedat în 18 decembrie 1917. A revenit în țară doar în 1921, după evacuarea tuturor voluntarilor legiunii.
Ca ofițer al Regimentului 13 Dorobanți s-a înscris la Facultatea de Drept din Iași, încheindu-și studiile în 1924. La 19 martie 1924 a fost primit în Baroul Ilfov, profesând ca „avocat pledant” până în 1948. În această perioadă a continuat să scrie în presă și să susțină conferințe legate de Legiunea Română din Siberia. În 1931 a publicat cea mai importantă carte a sa: Cruciați, tirani și bandiți. În Rusia Sovietelor (vol. I), În Siberia lui Kolceak (vol. II), un jurnal al evenimentelor trăite de la plecarea din România până la reîntoarcerea acasă. Experiența trăită în Japonia a fost povestită într-o altă carte – Pe drumuri japoneze (Siberia, Mandjuria, Japonia, Havai), editată în 1933.
În 1949, acuzat de colaborare cu rezistența anticomunistă din Munții Apuseni, a fost arestat și închis timp de șase ani la penitenciarul Jilava. După eliberare, în 1956, s-a angajat jurisconsult la Întreprinderea regională de Contractări și Achiziții din București, păstrând acest post până la 1 iunie 1968, când, ajuns la vârsta de 72 de ani, a solicitat pensionarea.
A murit cu aproape trei ani înainte de recâştigarea libertăţii românilor – 26 martie 1987 – suferind, prea mult, într-o Românie sleită, neputincioasă, incapabilă să mai redevină Mare !
În 1989, fiica lui Elie Bufnea a dăruit Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia ultimele fotografii surprinse în perioada în care tatăl său s-a aflat în Corpul Voluntarilor Români din Rusia, un manuscris, dar și decorațiile acestuia: Crucea de Război 1916-1918, Ordinul Steaua României și medalia Ferdinand.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Evenimentul va fi transmis on-line pe pagina de Facebook a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia – www.facebook.com/muzeulnationalaluniriialbaiulia

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 5 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 9 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 10 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro