Rămâi conectat

Știri

PERINIȚA, la români: De unde provine acest dans al dragostei și al sărutului și care este semnificația lui

Publicat

în

PERINIȚA, la români: De unde provine acest dans al dragostei și al sărutului și care este semnificația lui

„Periniţa”, dans al dragostei şi al bucuriei, a început ca un obicei de nuntă din comuna prahoveană Bătrâni, când mireasa îşi etala nuntaşilor zestrea, dar şi îndemânarea. Treptat, a depăşit graniţele satului, ale judeţului şi ale României, fiind nelipsit şi astăzi de la petreceri.

Probabil că nu există români care să nu fi jucat sau să fi văzut măcar o dată „periniţa”, dansul popular care se joacă în cerc, într-un ritm alert, în care o fată iese în centru, ţinând în mână o batistă, îşi alege un băiat cu care îngenunchează pe această batistă şi îl sărută, urmând ca băiatul să-şi aleagă altă fată şi să repete aceleaşi acţiuni. Jocul popular a devenit atât de răspândit încât a intrat în circuitul internaţional.

Povestea „Periniţei” a început ca un dans ritual din ceremonialul nupţial care s-a transformat, în timp, într-un joc social foarte îndrăgit. Primele menționări ale periniței sunt consemnate într-un număr al Revistei de Etnografie și Folclor din 1955,

Iniţial, Periniţa a fost un străvechi obicei de nuntă din comuna Bătrâni din judeţul Prahova (pe Valea Teleajenului), fiind considerat un „blazon” al judeţului.

Potrivit expertului prahovean în folclor Constantin Manolache, în urmă cu sute de ani, când doi tineri din Bătrâni se căsătoreau, un moment special al ceremoniei era cel în care mireasa îşi etala zestrea. Aceasta prezenta nuntaşilor lucrurile create de ea pentru noua familie pe care urma să o întemeieze, de la velinţe, covoare, carpete, costume populare, lucruri brodate şi ţesute de aceasta.
Cum decurgea periniţa

„Momentul se petrecea în noaptea nunţii, undeva pe la jumătatea ospăţului care urma ceremoniei religioase şi altor obiceiuri de nuntă. În salonul unde mâncau oamenii, înainte ca tinerii căsătoriţi să primească darul, era adus un car, un fel de căruţă făcută special pentru astfel de ceremonii. În acest car alegoric era aşezată lada de zestre care nu cuprindea chiar toate bogăţiile miresei, ci unele simbolice. Un rol important îl avea o perină decorativă, brodată de mireasă, care va fi aşezată, la finalul nunţii, în mijlocul patului din «casa bună». După prezentarea laudativă a zestrei, în jurul căruţei se încingea o horă. Dansul îl începea mireasa, care lua din maldărul de realizări o perină, iar pe melodia binecunoscută începea să danseze cu ea, ţinând-o drăgăstos, ca pe un partener. Apoi se îndrepta către mire, îi dădea perina, îngenuncheau şi se sărutau. În jurul lor se adunau, în horă, şi ceilalţi tineri, apoi toţi nuntaşii în aşa numitul dans al zestrei”, ne-a povestit originile periniţei Constantin Manolache.

Momentul era unul de celebrare coregrafică şi muzicală al lucrurilor realizate de mireasă, un omagiu adus vredniciei şi realizărilor sale.

În timp, s-a renunţat la car şi lada de zestre în favoarea unui singur obiect, emblematic pentru ceremonie şi pentru măiestria miresei, perna decorativă, de obicei brodată în culori delicate, de alb sau roz. De asemenea, ritmul în care se execută Periniţa, unul foarte iute şi vioi, o celebrare a dragostei şi a bucuriei, a dus la includerea acestuia în hora satului.

„Evoluţia a făcut ca perina să fie înlocuită cu o periniţă, o perniţă în miniatură, cam de mărimea unei coli de A4, mai uşor de adus la horă, de aici şi numele de «Periniţă». În special fetele care ieşeau prima dată la horă aduceau periniţa, pe care o înmânau feciorului care le invitau prima dată la dans. O aşezau pe pământ şi se sărutau, rolul de apropiere şi socializare contribuind la răspândirea rapidă a dansului”, mai spune Constantin Manolache.

Periniţa a fost înlocuită şi ea cu o năframă sau o batistă, foarte frumos decorate şi ornamentate, adevărate lucrări artistice care dovedeau talentul posesorilor.

În zona de munte din Prahova şi în satul Bătrâni din care se trage Periniţa, obiceiul de a juca acest dans la nunţi există şi acum după vechile datini. Mireasa are o batistă lucrată de ea special pentru ceremonie, potrivit expertului prahovean în folclor.
Periniţa încheia revelioanele televizate din comunism

Jocul, care face parte acum din marea familie a jocurilor europene de petrecere, a intrat în circuitul internaţional în anii ’50, cu ocazia festivalurilor mondiale ale tineretului, şi a fost dansat în toate marile oraşe ale lumii.

Potrivit site-ului de tradiţii folclormuzical.wordpress.com, cea mai veche variantă de „Periniţă” care există este cea înregistrată la casa de discuri Columbia, în anul 1949, de taraful vioristului Tică Lătăreţu, soţul Mariei Lătăreţu.

De asemenea, în comunism, tema muzicală a Periniţei devenise piesa consacrată cu care se încheiau revelioanele televizate.

În funcţie de zona în care a fost adoptată, Periniţa mai este cunoscută şi sub numele „Hora Nunţii”, „Băsmăluţa” sau „Ariciul”.

Sursa.worldwideromania.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Locuințele din Lupșa și Hădărău, branșate la sistemul cu apă potabilă centraliza: Proiectul care așteaptă undă verde de la APM Alba

Publicat

în

Locuințele din Lupșa și Hădărău, branșate la sistemul cu apă potabilă centralizat

Peste 400 de branșamente urmrează să fie făcute, prin proiectul care așteaptă undă verde de la APM Alba.

Amplasamentul studiat se găsește în comuna Lupșa, localitatea Lupșa și Hădărău. Terenurile pe care se vor executa lucrările proiectate sunt cuprinse pe domeniul public-administrativ al acesteia.

În prezent, zona studiată din localitățile Lupșa și Hădărău, nu dispun de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. Există un sistem de alimentare cu apă și stație de tratare – aflat la nivel de execuție, cu implementare în perioada imediat următoare, motiv pentru care se va face referire la această rețea ca și cum ar fi existentă.

Problema la sistemul de alimentare cu apă potabilă este faptul că proiectul nu a fost finanțat și pentru branșamentul proprietăților la acest sistem. Investiția inițială a fost de execuție a captării de apă, stației de tratare și conductele de distribuție.

Prin urmare, proprietățile nu sunt branșate la sistemul de alimentare cu apă, motiv pentru care acest sistem nu este integral. Totodată, fără a avea consumatori, Stația de Tratare nu poate funcționa în parametrii proiectați.

Prin investiția propusă se dorește branșarea proprietăților la sistemul de alimentare cu apă.

Ținând cont de cele arătate mai sus și de prevederile și conținutul documentelor strategice de țară care sunt:

– planul național de dezvoltare;
– codul național strategic de referință;
– programul național de dezvoltare urbană;
– planul de dezvoltare al regiunii;
– strategia de dezvoltare a Comunei.

Majoritatea gospodăriilor se alimentează cu apă din fântâni, sau diferite tipuri de captări (curs de apă, foraj) dar nu beneficiază de apă potabilă. Situația actuală este incompatibilă cu normele sanitare din U.E., dar și cu normele societății moderne, iar populația este expusă riscului epidemiologic de apariție a îmbolnăvirilor hidrice.

Consiliul Local LUPȘA urmărește branșarea tuturor proprietăților la sistemul de alimentare cu apă potabilă centralizat.

Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este Consiliul Local al Comunei Lupșa.

Conform documentației, pentru dimensionarea sistemului de alimentare cu apă, s-a considerat că, în perspectivă, toți locuitorii vor avea instalații interioare de apă rece, apă caldă și canalizare, cu preparare individuală a apei calde.

În urma calculelor efectuate conform SR 1343-1/95, au rezultat următoarele debite caracteristice (pentru nevoi gospodărești, nevoi publice):

Qzi med = 224,56 m³/zi = 2,59 l/s;
Q zi max = 291,94 m³/zi = 3,37 l/s;
Q max orar = 817,43 m³/zi = 34,05 m³/h = 9,46 l/s.

Branșamentul locuințelor se va face prin cămine de branșament din material plastic, prevăzute cu capac de acces. Căminele vor fi pre-echipate cu contor Dn 25 mm, 2 robinete de secționare, cât și mufe de legătură la conducta de branșament.

Amplasarea căminelor de branșament se va face la limita de proprietate, pe cât posibil în spațiul verde evitându-se astfel amplasarea acestora în trotuar.

Astfel, s-a prevăzut un număr de 446 buc cămine de branșament, în vederea contorizării întregii zone extinse a localităților.

Conductele de branșament sunt realizate din țeavă de PEHD PE100 Pn6 RC având diametrul Dn 25 și se vor realiza din conducta de serviciu prin intermediul colierelor de branșare pentru țevi de polietilenă, adaptate la diametrul conductelor (conform SR 8591-91 și SR 4163/1-95).

Lungimea totală a conductelor de branșament PEID PE100 RC DN25 mm Pn 6 va fi de cca. 1460 ml.

Calculul sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu apă a unei gospodării s-a efectuat în ipoteza asigurării prin branșament a necesarului de apă rece și necesarul de apă rece pentru prepararea apei calde, pentru punctul de consum cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic.

Pentru o gospodărie obișnuită, tip parter sau P+1, se vor prevedea branșamente Dn 25, executate din țeava PEID 25, prevăzute cu contor de apă Dn 25 (Qn=1,50-6,00 m³).
Montajul conductelor de branșament se va face subteran sub adâncimea minimă de îngheț conform STAS 6054-77 (-0,90 m).

Săpătura se execută atât mecanic cât și manual, funcție de prezența pe traseu a altor utilități, cu pereți verticali, lățimea săpăturii aferente conductei de legătură fiind de 0,6 m; pozarea conductei se va realiza pe un pat de nisip de 10 cm sub generatoarea inferioară, iar umplutura până la 15 cm deasupra generatoarei superioare se va realiza cu nisip bine compactat, restul umpluturii fiind reprezentat de materialul rezultat din săpătură, sortat și măruntit pentru eliminarea bolovanilor și a bulgărilor mari. Materialul excedentar, rezultat în urma săpăturii, va fi îndepărtat.

Căminul de apometru va fi de tip monobloc, complet echipat, compus din: corp cămin din polietilenă (PE) executat prin turnare în dublu strat – strat compact de polietilenă la exterior și strat de polietilenă expandată la interior, cu rol de izolație termică, având Dn500 mm și H= 1100 mm, prevăzut cu capac din polietilenă; capacul este prevăzut cu cameră de formare a pernei de aer împotriva înghețului, etanșarea se face cu garnitură din cauciuc EPDM; căminul este echipat cu contor, robinete de separare și fitingurile de montaj aferente. Căminul se montează pe un pat de nisip de 10 cm, bine compactat, materialul de umplutură se va aplica în straturi uniforme succesive de 20 – 40 cm, cu compactare la minim 90%.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Vizită la Sebeș a unor oficiali din Landul Brandenburg

Publicat

în

Oficiali din Landul Brandenburg în vizită la Sebeș

Marți 14 mai, conducerea Primăriei Sebeș a primit, în Aula Primăriei, o delegație a membrilor Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului Landului Brandenburg, condusă de Barbara Richstein, vicepreședintele Parlamentului Landului Brandenburg și Matthias Stefke, vicepreședintele Comisiei Afaceri Europene și Politică de Dezvoltare a Landului Brandenburg.
Delegația germană a vizitat Liceul Tehnologic Sebeș, unitate de învățământ profesional, inclusiv în sistem dual, construcție nouă finanțată prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și Liceul German.
În cadrul întâlnirii au fost abordate teme de interes comun precum dezvoltarea comunității locale și impactul pozitiv al investițiilor germane în zonă. De asemenea, un subiect important pe agenda de lucru a fost și formarea profesională în sistem dual, după modelul german și oportunitățile de finanțare europeană pentru educație prin Programul Regiunea Centru 2021-2027.
Evenimentul se datorează parteneriatului solid dintre Regiunea Centru și Landul Brandenburg, având ca obiectiv principal prezentarea exemplelor de succes din Regiunea Centru în implementarea proiectelor de dezvoltare regională, finanțate prin Programul Operațional Regional și cooperării bilaterale dintre Germania și România, în special între Landul Brandenburg și Regiunea Centru.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

15 mai, Ziua bujorului românesc: Floarea națională a României prezentă în folclorul românesc, în literatură, pictură și în motivele tradiţionale ale portului popular

Publicat

în

15 mai, Ziua bujorului românesc, floarea naţională a României

În octombrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională. „Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României.

În cultura orientală chineză, bujorul e considerat regele florilor, iar în Japonia, în trecut, doar familiile înstărite aveau dreptul să-l cultive în grădina proprie. De curând, în România, a fost propus ca acesta să devină „floare naţională”.
În Transilvania, Moldova sau Dobrogea i se mai spune busuioc roşu, palma-Maicii-Domnului, rujioară sau băbărujă. Sunt toate denumiri populare, arhaice, pentru a desemna bujorul românesc.
La începutul secolului al XIX-lea, Bujor era numele unui haiduc, numit astfel după culoarea aprinsă a părului. În cultura populară, bujorul este adesea asociat cu dorul, cu frumuseţea fizică sau cu dragostea. Îl întâlnim în versurile lui Eminescu, ale lui Coşbuc sau Alecsandri, dar şi în unele dintre poeziile publicate de Caragiale în Moftul Românesc (nr. 17, 1893).

În folclor, există credinţa că în petalele bujorului sunt ascunse spirite răutăcioase. Totuşi, în satele româneşti, la jumătatea lunii mai, ţăranii petrec la „Sărbătoarea bujorului”, în cadrul căreia oamenii aduc un omagiu naturii, dar şi frumuseţii spirituale şi fizice a mândrelor şi tinerilor feciori.

”Bujorul românesc” a fost adoptat de Asociația CAMARAZII ca simbol de reprezentare la evenimentele în care se marchează eroismul ostașilor Armatei Române și sângele vărsat pe câmpurile de bătălie. ”Bujorul românesc” a fost rezervat de Asociație la OSIM, ca marcă figurativă individuală, fiind publicat în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, Secțiunea Mărci.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba