Social-Economic
Clienții casnici care se încadrează în categoria consumatorilor vulnerabili își pot suspenda, la cerere, plata facturilor la electricitate și gaze pentru o perioadă cuprinsă între o lună și șase luni
Clienții casnici care se încadrează în categoria consumatorilor vulnerabili își pot suspenda, la cerere, plata facturilor la electricitate și gaze pentru o perioadă cuprinsă între o lună și șase luni
În luna octombrie guvernul a emis OUG 118/2021, care introduce un mecanism de compensare a facturilor de electricitate și gaze naturale din perioada noiembrie 2021 – martie 2022. Acest OUG a fost modificat recent prin Legea 259/2021, carea duce unele schimbări în privința regulilor de compensare a facturilor la curent și gaze.
Una dintre măsurile cuprinse de noua lege vizează clienții casnici care se încadrează în categoria consumatorilor vulnerabili. Aceștia pot suspenda, la cerere, plata facturilor la electricitate și gaze pentru o perioadă cuprinsă între o lună și șase luni.
„Pe perioada de aplicare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2021 (…), la cererea debitorului, client final din categoria consumatorilor vulnerabili (…), se suspendă obligația de plată a facturilor la energie electrică și gaze naturale, pentru o perioadă cuprinsă între minimum o lună și maximum șase luni, fără costuri suplimentare pentru acesta”, se spune în prevederea legislativă.
Legea 226/2021 statutează că un consumator vulnerabil este persoana singură sau familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale, notează Avocatnet.
Și aceste blocuri pot beneficia de compensarea căldurii. Cum se procedează
În categoria consumatorilor vulnerabili din motive de venit se încadrează toți cei care au un venit mediu net lunar de cel mult 1.386 de lei/persoană, în cazul familiei, și de 2.053 de lei, în cazul persoanei singure, în timp ce în categoria consumatorilor vulnerabili din motive de vârstă se încadrează cei ce au veniturile amintite și, totodată, au împlinit vârsta standard de pensionare (în 2021, aceasta este de 65 de ani pentru bărbați și 61 de ani pentru femei).
Pe de altă parte, în categoria consumatorilor vulnerabili din motive de sănătate se încadrează cei care fie necesită aparate electrice pentru menţinerea în viaţă sau pentru menţinerea stării de sănătate, fie prezintă probleme de sănătate care le împiedică sau restricționează mobilitatea şi/sau deplasarea.
În fine, ultima categorie de consumatori vulnerabili de energie, respectiv cei izolați, include familiile și persoanele singure ale căror locuințe se află în zone izolate sau în așezări informale, care, potrivit Legii 350/2001, reprezintă o “grupare de minimum 3 unități destinate locuirii dezvoltate spontan, ocupate de persoane sau familii care fac parte din grupuri vulnerabile”.
Cele mai importante ajutoare financiare pe care le pot cere consumatorii vulnerabili sunt ajutorul pentru încălzirea locuinței și ajutorul suplimentar pentru consumul de energie.
Sursa:dcbusiness.ro
Societate
Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta
Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază
Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.
În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.
Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.
Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.
Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.
sursa: cjalba.ro
Societate
Forțe proaspete în echipa Jandarmeriei Alba
În echipa Jandarmeriei Alba, forțe proaspete
Jandarmeria Alba le spune bun venit în echipă noilor colegi, Adriana, Marian și Paul, absolvenți ai Școlilor Militare de Subofițeri de Jandarmi de la Drăgășani și Fălticeni.
Aceștia au fost repartizați la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba.
La debutul în carieră, aceștia vor parcurge o perioadă de 6 luni de tutelă profesională, care îi va iniția în tainele meseriei de jandarm.
Social-Economic
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 5 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 2 săptămâni
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 2 săptămâni
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 2 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 4 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 16 ore
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic