Educație și Cultură
Mihail Sadoveanu comemorat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, la 60 de ani de la moartea sa
Comemorare Mihail Sadoveanu la Alba Iulia
Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba vor organiza marți, 19 octombrie 2021, o serie de manifestări culturale dedicate comemorării a 60 de ani de la trecerea în neființă a unuia dintre cei mai importanți prozatori români, Mihail Sadoveanu.
Considerat de istoria literară drept unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX, Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880, în Pașcani, județul Iași și a fost fiul lui Alexandru Sadoveanu și Profira Ursachi. A făcut școala primară la Pașcani, a urmat gimnaziul la Fălticeni și liceul la Iași. Debutează în 1897 cu schița „Domnișoara M din Fălticeni”, pe care o semnează cu pseudonimul Mihai din Pașcani. Colaborează la foaia „Viața nouă” și la revistele „Opinia” și „Pagini Literare”, iar în paralel a fondat și tipărit un jurnal cunoscut sub numele de „Aurora” sau „Lumea”. În 1900, Sadoveanu pleacă la București cu gândul de a studia dreptul la Universitatea din București, dar renunță la această idee pentru a se dedica literaturii.
După terminarea armatei, Sadoveanu se stabilește la Fălticeni, acolo unde își întemeiază o mare familie, având nu mai puțin de 11 copii. În 1916 apare romanul istoric „Neamul Șoimăreștilor”, iar la un an diferență apare volumul „44 de zile în Bulgaria” și „Războiul Balcanic”. Între 1916 și 1917, odată cu intrarea României în Primul Război Mondial, Sadoveanu se stabilește în Moldova. În anul 1919 editează, împreună cu Tudor Arghezi, la Iași, revista „Însemnări literare”. Devine membru al Academiei Române în 1921, iar în 1926 reprezintă Societatea Scriitorilor Români, împreună cu Liviu Rebreanu, la Congresul de la Berlin. În anul 1928 publică povestirea „Hanul Ancuței”.
În anul 1948 publică romanul „Păuna Mica”, iar un an mai târziu este ales președinte al Uniunii Scriitorilor. Între anii 1925 și 1930, Sadoveanu publică un număr de romane foarte bine primite de critici, printre care și cunoscutele romane „Baltagul” și „Neamul Șoimăreștilor”. Mihail Sadoveanu suferă un infarct care îi afectează vorbirea și îl lasă aproape orb, iar la data de 19 octombrie 1961 se stinge din viață și este înmormântat alături de Mihai Eminescu și Ion Luca Caragiale la cimitirul Bellu.
Evenimentul de comemorare al lui Mihail Sadoveanu va fi marcat de către Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, atât în mediul online, pe paginile de socializare ale bibliotecii, cât și printr-un moment solemn de depunere de jerbă la bustul aflat pe Aleea Scriitorilor din Parcul Central al orașului, începând cu ora 12:00, cu respectarea tuturor măsurilor legale și a recomandărilor făcute de autorități, pentru prevenirea și reducerea răspândirii pandemiei COVID-19. Bustul scriitorului a fost descoperit pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia la data de 30 noiembrie 2011, la comemorarea de 50 de ani de la dispariția prozatorului.
Pe tot parcursul zilei de 19 octombrie 2021, pe paginile de socializare ale Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, vor fi postate informații menite să aducă în atenția publică viața și opera celui supranumit de criticul George Călinescu „Ceahlăul literaturii române”, în cadrul următoarelor rubrici: Medalion literar – Mihail Sadoveanu; Recomandare carte adulți; Recomandare carte pentru copii; Citatul zilei; Știați că…?; Expoziție tematică de carte; Ai vizionat filmul? Îți recomandăm cartea!; Memoria culturală a locului; Aniversările zilei.
Proiectul face parte din Programul 4 IDENTITATE ȘI VALORI CULTURALE/4.4 Monumentele literaturii române, program dedicat identificării, promovării și valorificării creatorilor din domeniul cultură și de dezvoltare a domeniului cultural.
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
Educație și Cultură
„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian
Expoziție specială la muzeul albaiulian
-
Știriacum 6 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 6 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 15 ore
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 7 ore
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază