Rămâi conectat

Educație și Cultură

Când viața pare cumplită, fă-ți un ceai și bea-l din cea mai frumoasă ceașcă – Arsenie Boca

Publicat

în

Cea mai cunoscuta povestire relatata de parintele Arsenie Boca are menirea sa le aduca alinare celor aflati in suferinta. Citeste pilda despre cea mai frumoasa cescuta de ceai acum, pe radiounirea.ro.
Pilda cescutei de ceai, spusa de duhovnicul de la Prislop, le arata oamenilor ce pot face „daca viata li se pare grea si sunt loviti, batuti si impinsi aproape fara mila, cand lumea pare ca se invarteste necontrolat si cand simt ca se afla intr-o suferinta ingrozitoare”.
Parintele Arsenie Boca (1910-1989) este considerat unul dintre marii duhovnici ai romanilor. A lasat posteritatii o mostenire spirituala impresionanta. Una dintre cele mai frumoase vorbe de duh lasate de fostul preot prigonit de regimul comunist este povestea cescutei de ceai, o pilda menita sa le aduca alinare suferinzilor.

Iata povestirea spusa de parintele Arsenie Boca

„O familie a plecat intr-o excursie in Anglia pentru a cumpara ceva dintr-un frumos magazin de antichitati, pentru celebrarea celei de a 25-a aniversari de la casatorie. Si sotiei si sotului le placeau antichitatile si produsele din argila, obiecte ceramice, in special cestile de ceai. Au observat o ceasca exceptionala si au intrebat: „Putem sa vedem cescuta aceea de ceai? Nu am vazut niciodata ceva atat de frumos!”.
In timp ce doamna le oferea ceea ce cerusera, cescuta de ceai a inceput sa vorbeasca: ‒ Voi nu puteti sa intelegeti. Nu am fost de la inceput o cescuta de ceai.
Candva, am fost doar un bulgare de argila rosie. Stapanul m-a luat si m-a rulat, m-a batut tare, m-a framantat in repetate randuri, iar eu am strigat: „Nu face asta!”,„Nu-mi place!”, „Lasa-ma in pace!”, dar El a zambit doar si a spus cu blandete: „Inca nu!”. Apoi, ah! Am fost asezata pe o roata si am fost invartita, invartita, invartita. „Opreste! Ametesc! O sa-mi fie rau!”, am strigat.
Dar Stapanul doar a dat din cap si a spus, linistit: „Inca nu”. M-a invartit, m-a framantat si m-a lovit si m-a modelat, pana a obtinut forma care i-a convenit, iar apoi m-a bagat in cuptor. Niciodata nu am simtit atata caldura! Am strigat, am batut si am izbit usa… „Ajutor! Scoate-ma de-aici!”
Puteam sa-L vad printr-o deschizatura si puteam citi pe buzele Sale, in timp ce clatina din cap dintr-o parte in alta: „Inca nu”.
Cand ma gandeam ca nu voi mai rezista inca un minut, usa s-a deschis. Cu atentie, m-a scos afara si m-a pus pe raft… am inceput sa ma racoresc. O, ma simteam atat de bine! „Ei, asa este mult mai bine”, m-am gandit.
Dar, dupa ce m-am racorit, m-a luat, m-a periat si m-a colorat peste tot… mirosurile erau oribile. Am crezut ca ma sufoc. „O, te rog, inceteaza, inceteaza!”, am strigat. El doar a dat din cap si a spus: „Inca nu!” Apoi, deodata m-a pus din nou in cuptor. Numai ca acum nu a mai fost ca prima data.
Era de doua ori mai fierbinte si simteam ca ma voi sufoca. L-am rugat. Am insistat. Am strigat. Am plans… eram convinsa ca nu voi scapa! Eram gata sa renunt. Chiar atunci, usa s-a deschis si El m-a scos afara si, din nou, m-a asezat pe raft, unde m-am racorit si am asteptat si am asteptat, intrebandu-ma: „Oare ce are de gand sa-mi mai faca?”.
O ora mai tarziu, mi-a dat o oglinda si a spus: „Acum uita-te la tine!”. Si m-am uitat. „Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu… Este frumoasa. Sunt frumoasa!” El mi-a vorbit bland: „Vreau sa tii minte, stiu ca a durut cand ai fost rulata, framantata, lovita, invartita, dar, daca te-as fi lasat singura, te-ai fi uscat. Stiu ca ai ametit cand te-am invartit pe roata, dar, daca m-as fi oprit, te-ai fi desfacut bucatele, te-ai fi faramitat.
Stiu ca a durut si ca a fost foarte cald si neplacut in cuptor, dar a trebuit sa te pun acolo, altfel te-ai fi crapat. Stiu ca mirosurile nu ti-au facut bine cand te-am periat si te-am colorat peste tot, dar, daca nu as fi facut asta, niciodata nu te-ai fi calit cu adevarat. Nu ai fi avut stralucire in viata.
Daca nu te-as fi bagat pentru a doua oara in cuptor, nu ai fi supravietuit prea mult, fiindca acea intarire nu ar fi tinut. Acum esti un produs finit. Acum esti ceea ce am avut in minte prima data cand am inceput sa lucrez cu tine”.

Morala povestirii este urmatoarea, arata duhovnicul Arsenie Boca

Dumnezeu stie ce face cu fiecare dintre noi. EL este Olarul, iar noi suntem argila Lui.El ne va modela, ne va face si ne va expune la presiunile necesare, pentru a fi lucrari perfecte care sa implineasca buna, placuta si sfanta Sa voie. Daca viata pare grea si esti lovit, batut si impins aproape fara mila; cand lumea iti pare ca se invarteste necontrolat; cand simti ca esti intr-o suferinta ingrozitoare, cand viata pare cumplita, fa-ti un ceai si bea-l din cea mai draguta ceasca, asaza-te si gandeste-te la cele citite aici si apoi discuta putin cu Olarul.

sursa: secretele.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Publicitate

Educație și Cultură

Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș

Publicat

în

Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani

Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului”  într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.

Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.

Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.

Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu  Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală  şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.

Pe acest drum se tranzitau  atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”,  Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.

Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele,  în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”,  acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.

Drepturile de autor pentru acest text aparțin Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Educație și Cultură

Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia

Publicat

în

Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică

Elevul Vlad Chedveș, din clasa a II-a E de la Școala Gimnazială “Mihai Eminescu” din Alba Iulia, pregătit de profesoara pentru învățământ primar Anca Farkas-Rusu.
Acesta a obținut premiul al II-leala  Faza Națională a Concursului Internațional de Matematică “LUMINAMATH”, ediția a XXVII-a.
„Felicitări și mult succes în continuare!”, au transmis reprezentanții unității școlare.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Educație și Cultură

„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian

Publicat

în

Expoziție specială la muzeul albaiulian

Joi 25 aprilie, la ora 15.00, la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia va fi vernisată expoziția „Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”.
Înființat în secolul al XVI-lea de către Ignațiu de Loyola, Ordinul iezuit a jucat un rol important în viața ecleziastică și culturală a Europei, implicit a Transilvaniei. Societatea lui Isus, așa cum mai este cunoscut ordinul, a întemeiat școli, a construit biserici și a înființat tipografii. Activitatea iezuiților în Transilvania a fost întreruptă de mai multe ori din cauza vicisitudinilor istoriei, inclusiv în perioada relativ recentă, când ordinul a fost interzis în România, în anul 1948.
Piesele expuse oferă o imagine de ansamblu asupra activității iezuiților în Transilvania, multe dintre acestea fiind de o valoare remarcabilă. Astfel, sunt expuse obiecte de artă – tablouri –, elemente arhitecturale, obiecte de cult, documente, cărți vechi, textile și relicvarii care adăpostesc fragmente de os ale fondatorilor ordinului, dar și Sfânta Cruce.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 25 aprilie – 30 iunie.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în parteneriat cu Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia, Episcopia Romano-Catolică Timișoara, Episcopia Romano-Catolică Satu Mare, Provincia Maghiară Iezuită Budapesta, Biblioteca Academiei Române – filiala Cluj-Napoca, Muzeul Haáz Rezső Odorheiu Secuiesc, Muzeul Secuiesc al Ciucului Miercurea Ciuc, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca și Biblioteca Județeană Satu Mare.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba