Știri
Popas de vacanță: Lacul Iezerul Ighelului, cel mai frumos iezer carstic de baraj natural din România
Lacul Iezerul Ighelului, cel mai frumos iezer carstic de baraj natural din România
Situat în județul Alba lacul Iezerul Ighelului este o arie naturală de tip mixt, care este deschisă turiștilor fără taxă de vizitare.
Lacul Iezerul-Ighiel a fost declarat arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000, fiind inclusă în situl de importanţă comunitară Trascău.
Ca să ajungi prin aceste locuri, dacă vii din spre Alba Iulia de pe DN 74 mai faci aproape 15 kilometri până în localitatea Ighiu, apoi încă 5 pe DJ 69 până la Ighiel, până dai de indicatorul şi drumul forestier ce duce spre lac. Acest lac se află în Munţii Trăscău la o altitudine curprinsă între 900-1276 m.
Primul lucru care îţi atrage atenţia este culoarea verde-smarald a lacului, ce se află în simbioză cu cel al vegetaţiei din jur, de la care nu îţi vine să-ţi iei ochii. Lacul Iezerul-Ighiel este cel mai mare lac carstic din România, cu o lungime de 450 m şi lăţime de 150-420 m, format în calcare jurasice, pe o bază de roci eruptive. Dacă vrei neapărat să intri în apă, te anunţăm că are o temperatură scăzută, iar în unele locuri este adâncă. Rezervaţia Lacul Iezerul-Ihiel cuprinde şi un platou calcaros cu doline şi peşteri, dominat de specii de fag, carpen, brad, molid şi pin de pădure, precum şi de specii rare de plante ca: păiușul roșu, vivarița, iarba mieilor, iarba câmpului, iarba vântului sau chiar trifoiul alb.
Iar dacă sunteți un împătimit al pescuitului, trebuie să cunoaşteţi faptul că lacul este plin de peşte, în special de crap, însă dat fiind faptul că este rezervaţie naturală, se acceptă doar pescuitul sportiv într-un anumit interval de sezon şi cu permis de la Regia Naţională a pădurilor. Tot aproape de lac, se află construită şi o frumoasă cabană silvică, pe care turiștii o pot închiria pentru a-și petrece noaptea.
În jur sunt mai multe dealuri ce pot fi explorate, iar pentru un traseu mai lung prin pădure se poate ajunge plecând de la lac, la munţii din jur. Un astfel de traseu poate fi chiar cel ce duce la Vârful Striglău.
Spre deosebire de alte lacuri, pe malul acestuia nu au apărut case și bărci cu motor, doar pădurea deasă păzește lacul ce are o lungime de 450 de metri și o lățime între 150 și 420 de metri. Povestea lacului este și ea una interesantă. Lacul s-a format în urma unei alunecări de teren, în urma căreia s-a format un baraj natural care tine captive apele pârâului, drenarea lacului se face natural prin subteran.
Înconjurat de munţi împăduriţi, lacul se află într-o zonă deosebit de frumoasă. Iubitorii de drumeţii pot merge prin împrejurimi, unde vor da peste diverse peşteri şi peisaje de un pitoresc aparte. Iubitorii de pescuit montan pot face o încercare la păstrăv pe Valea Ighielului sau pe lac.
Lacul Iezer este cea mai mare dezvoltare pe calcare din România şi face parte din platoul calcaros Ciumerna, fiind amplasat la confluienţa unui manunchi de torenţi: Ciumerna, Striglau şi valea Albii, activi numai la topirea zăpezilor şi la ploi.
Sursa: cesavezi.ro
Știri
Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei
Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1
Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.
Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.
„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.
Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.
Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.
Știri
Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire
Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea
Știri
29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România
Zi dedicată în România veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.
Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.
În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.
Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.
De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.
Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.
sursa: agerpres.ro
-
Știriacum 7 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 7 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum o zi
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 23 de ore
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază