Social-Economic
Facturi mai mari la energia electrică, din iulie: Încă două săptămâni pentru cei care nu și-au ales furnizorul
Facturile la energie electrică vor crește
Din luna iulie, cei care nu și-au ales încă un furnizor vor plăti facturi chiar și cu peste 7% mai mult.
Facturile vor crește de la 1 iulie. Cu toate astea, doar 10% din români și-au ales un furnizor de energie electrică. Restul mai au doar două săptămâni la dispoziție pentru a lua o decizie în acest sens. Cei care nu fac asta, riscă să plătească facturi mai mari cu 7,5%.
Cea mai mare creștere o vom vedea în Oltenia (7,5%) și Moldova (5,3%), iar cea mai mică se va înregistra în Transilvania.
Astfel, în Oltenia, oamenii vor plăti cu 0,46 lei/kWh, în Dobrogea – 0,44 lei/kWh, în Moldova – 0,43 lei/kWh, în Muntenia mărirea va fi de 0,42 lei/kWh, iar în Banat de 0,40 lei/kWh.
Cea mai mică majorare va fi în Transilvania de doar 1 ban/kWh.
Autoritatatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) anunța, într-un comunicat de presă, că aproximativ un milion de consumatori casnici de electricitate şi-au schimbat contractul de la începutul anului, după ce piaţa de electricitate din România s-a liberalizat total.
„Din numărul total al clienţilor casnici, de aproximativ 8,9 milioane, la data de 1 ianuarie 2021, 5.902.323 se aflau în piaţa reglementată de energie electrică. În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2021, 926.000 de clienţi casnici au semnat contracte de furnizare a energiei electrice în regim concurenţial, iar numărul acestora a ajuns în prezent la circa un milion”, au arătat reprezentanţii ANRE, în comunicatul din 6 iunie.
Aceştia nu au putut preciza câţi dintre aceşti consumatori au schimbat şi furnizorul şi câţi au rămas la acelaşi, schimbând doar contractul. „Nu avem prerogative legislative pentru a cere aceste informaţii de la furnizori”, au arătat responsabilii reglementatorului.
Sursa:realitatea.net
Societate
Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta
Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază
Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.
În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.
Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.
Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.
Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.
sursa: cjalba.ro
Societate
Forțe proaspete în echipa Jandarmeriei Alba
În echipa Jandarmeriei Alba, forțe proaspete
Jandarmeria Alba le spune bun venit în echipă noilor colegi, Adriana, Marian și Paul, absolvenți ai Școlilor Militare de Subofițeri de Jandarmi de la Drăgășani și Fălticeni.
Aceștia au fost repartizați la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba.
La debutul în carieră, aceștia vor parcurge o perioadă de 6 luni de tutelă profesională, care îi va iniția în tainele meseriei de jandarm.
Social-Economic
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
-
Știriacum 6 zile
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 6 zile
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 3 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum o săptămână
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 2 săptămâni
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum o oră
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 2 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 6 zile
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte