Educație și Cultură
Fortificaţia oraşului Sebeş în date și cifre
Istoric al fortificației orașului Sebeș
Fortificația orașului Sebeș, rămasă cunoscută în literatura de specialitate ca singura cetate orăşenească despre care s-a păstrat un document oficial de construcţie (datând din 1387) – este un prototip arhaic în sistemul defensiv urban din Transilvania şi în cadrul ei s-au conservat cele mai multe elemente originale care datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea.
În anul 1438, când oraşul a fost cucerit de către turci, exista aici o fortificaţie înzestrată cu turnuri de apărare. Construcţia ei nu se încheiase, ipostază care ar putea explica de ce oficialităţile au preferat să predea oraşul fără luptă. Pentru a contracara poziţia strategică total nefavorabilă, incinta a fost înconjurată de şanţuri inundate şi de lacuri, ca elemente defensive suplimentare.
În secolul al XVII-lea, în dreptul porţilor de est şi de vest, au fost construite două barbacane de forma unor potcoave, cu rolul de a întări aceste puncte de acces. Fortificaţia are forma unui dreptunghi cu colţurile rotunjite şi este dispusă în jurul oraşului interior, delimitând centrul istoric al Sebeşului, cu o suprafaţă de aproximativ 20 ha.
Incinta, cu un perimetru de 1700 m, este alcătuită din ziduri din piatră ce nu depăşesc 7 m în înălţime şi 1,50 m în grosime. În partea superioară a zidurilor există un parapet, cu înălţimea de până la 2,20 m, prevăzut cu creneluri, merloane şi ferestre de tragere. La baza parapetului, spre interiorul incintei, era amplasat drumul de strajă, sprijinit pe console din lemn şi, în unele porţiuni, pe arcade.
Fortificaţia cuprindea, pe lângă curtine, turnurile de apărare, porţile oraşului şi barbacanele amintite, dezafectate în secolul al XIX-lea. S-au păstrat şase dintre turnurile cu care a fost înzestrată fortificaţia: Turnul Croitorilor (sau al Studentului), Turnul Cizmarilor, Turnul Porţii de nord, Turnul Porţii de vest, Turnul poligonal și Turnul semicircular.
sursa: primariasebes.ro
foto: Rareș Tileagă
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii mai la Muzeul de Științele Naturii din Aiud
Baritina, exponatul lunii mai la Muzeul de Științele Naturii Aiud
Educație și Cultură
„History Challenge” în Cetatea Alba Carolina
„History Challenge” în Cetatea Alba Carolina
Educație și Cultură
Concurs de planuri de afaceri la UAB
La UAB, concurs de planuri de afaceri
În contextul demersurilor de susținere a activităților societăților antreprenoriale studențești din cadrul universităților, Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia organizează un concurs de planuri de afaceri pentru studenții și masteranzii săi.
Planurile de afaceri participante pot fi trimise până vineri 17 mai la adresa de email [email protected].
Rezultatele vor fi comunicate luni 20 mai.
Vor fi acordate trei premii principale, iar primii 20 de participanți clasați în ordinea punctajelor acordate de către comisia de evaluare vor participa la cursul E-SMART SKILLS 6.0.
Activitatea este parte a proiectului „Școala inovativă de antreprenoriat a studenților UAB (SIAS UAB)”, finanțat din Fondul de Dezvoltare Instituțională, manager de proiect fiind conf. univ. dr. Claudia Moisă.
-
Știriacum 2 săptămâni
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 2 săptămâni
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum o săptămână
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum o zi
Urcatul oilor la stână: Datini, tradiții și obiceiuri românești în luna mai
-
Știriacum o săptămână
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum o săptămână
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic
-
Știriacum 2 săptămâni
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra
-
Știriacum o zi
Tulnicul, simbol al Țării Moților: Instrumentul muzical face parte din moştenirea culturală a poporului român