Știri
Tornadele, fenomen meteo extrem tot mai frecvent și în România, în sezonul cald: Cât de periculoase sunt și cum ne ferim de ele
Fenomen meteo extrem, tot mai frecvent și în România. Cât de periculoase sunt tornadele și cum ne ferim de ele
Sezonul cald aduce și pericolul tornadelor, un fenomen meteo extrem care este raportat tot mai frecvent și în România. Sud-estul țării este de obicei zona unde se produc astfel de vârtejuri. Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo extreme, a explicat la Digi24 cum se produc tornadele.
Statisticile arată că cele mai multe tornade se produc în lunile mai și iunie. Din iulie au loc mai mult trombe marine care se produc în afara sezonului tornadelor. „Trombele marine se formează diferit, mecanismele sunt diferite de cele prin care se formează tornadele pe uscat. Dar în Europa, spre deosebire de SUA, considerăm trombele marine tot în rândul tornadelor. Vă dau exemplul Italiei, unde sunt tornade care se formează pe Marea Mediterană, intră pe uscat și produc pagube. Și atunci, la nivel european, am decis să le catalogăm și pe acestea ca fiind tornade, dacă ajung pe uscat”, a explicat Bogdan Antonescu.
El spune că furtuna care a avut loc în vestul țării la sfârșitul săptămânii trecute a fost provocată de structuri noroase care pot produce și tornade. Totuși, Antonescu cataloghează fenomenul care a avut loc drept furtună violentă și nu tornadă.
Este vorba despre structuri numite supercelule, care se formează în condiții „cu totul și cu totul deosebite” și sunt asociate cu intensificări ale vântului, vijelie, căderi de grindină, precipitații intense. Unele dintre ele ajung să producă și tornade.
Antonescu spune că în România nu s-au produs în ultima vreme tornade violente, ci doar tornade cu intensitate mică. „Probabil s-au produs, au avut un timp de viață foarte scurt, nimeni nu le-a observat – asta este o problemă generală în Europa – și atunci nu au fost raportate. Dar în general, la nivelul Europei, avem undeva la 250-300 de tornade, comparativ cu SUA unde avem 1.100-1.200 în fiecare an”, a spus Antonescu.
Într-o statistică făccută de meteorologi, numărul tornadelor apare mult mai crescut începând din anii 2000. De altfel, din 2006 și până în prezent au fost raportate 96 de astfel de fenomene, în timp ce în perioada 1934-2019 au fost raportate în total 185 de tornade. „Cel mai simplu răspuns ar fi că, după 2006 în particular, există o organizație la nivel european din care fac și eu parte și care colecteză informațiile despre furtuni severe în general, nu numai tornade, pe care le verifică și apoi le pun la dispoziția cercetătorilor. Ar mai fi, după 2000, și accesul la internet, accesul la telefoane mobile cu camere. E mult mai ușor acum să raportăm o tornadă față de anii 80”, a spus Antonescu.
El a adăugat că acum sunt raportate și tornadele cu intensitate mai slabă, în timp ce, până în anii 2000, erau raportate tornade mai intense. Antonescu a explicat că structurile de tip supercelulă pot fi observate pe radarele meteo, dar nu se poate prezice dacă acestea vor forma sau nu tornade.
Antonescu a explicat și în ce condiții se produc tornadele și de ce acestea au loc cu precădere în sud-estul țării. „Tornadele au o serie de ingrediente foarte specifice. De obicei apar în zone în care terenul este relativ plat, zone în care există umiditate foarte mare. De aceea apar în sezonul cald, pentru că atunci avem evaporare, avem umiditate foarte mare în atmosferă. Trebuie să avem instabilitate. Dacă avem umiditate, instabilitate, dacă vântul își schimba direcția și viteza pe verticală, atunci acolo avem toate ingredientele pentru apariția tornadeor. În sud-est întâlnim cel mai des aceste condiții. Poate sunt influențate cumva și de prezența brizei marine”, a spus Antonescu.
Ce avem de făcut în cazul unei tornade?
Tornadele sunt fenomene meteorologice periculoase și nu trebuie să ne jucăm cu asta. La fel ca în cazul cutremurelor, trebuie să avem în vedere câteva aspecte. Administrația Națională de Meteorologie ne oferă indicații în cazul în care avem de-a face cu o tornadă:
-dacă observați o tornadă nu așteptați să vedeți dacă și cum se apropie, ca și când ați fi într-un film documentar și v-ați permite să vă riscați viața de dragul senzațiilor tari;
-acționați rapid: îndepărtați-vă de tornadă și adăpostiți-vă într-o structură solidă. De exemplu, în pivniță sau într-o cameră mică, interioară, aflată la cel mai de jos nivel al clădirii;
-în timpul nopții tornadele sunt dificil de observat și confirmat. Chiar și ziua, dacă așteptați să le vedeți sau să le auziți cum se dezvoltă sau se apropie poate fi prea târziu pentru a vă mai putea adăposti;
-este important să fiți separați de exteriorul clădirii prin cât mai mulți pereți;
-protejați-vă capul și picioarele de materiale transportate și aruncate de vânt;
-stați cât mai departe de ferestre.
Sursa:digi24.ro, stiripentrucopii.com
Știri
Locuințele din Lupșa și Hădărău, branșate la sistemul cu apă potabilă centraliza: Proiectul care așteaptă undă verde de la APM Alba
Locuințele din Lupșa și Hădărău, branșate la sistemul cu apă potabilă centralizat
Peste 400 de branșamente urmrează să fie făcute, prin proiectul care așteaptă undă verde de la APM Alba.
Amplasamentul studiat se găsește în comuna Lupșa, localitatea Lupșa și Hădărău. Terenurile pe care se vor executa lucrările proiectate sunt cuprinse pe domeniul public-administrativ al acesteia.
În prezent, zona studiată din localitățile Lupșa și Hădărău, nu dispun de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. Există un sistem de alimentare cu apă și stație de tratare – aflat la nivel de execuție, cu implementare în perioada imediat următoare, motiv pentru care se va face referire la această rețea ca și cum ar fi existentă.
Problema la sistemul de alimentare cu apă potabilă este faptul că proiectul nu a fost finanțat și pentru branșamentul proprietăților la acest sistem. Investiția inițială a fost de execuție a captării de apă, stației de tratare și conductele de distribuție.
Prin urmare, proprietățile nu sunt branșate la sistemul de alimentare cu apă, motiv pentru care acest sistem nu este integral. Totodată, fără a avea consumatori, Stația de Tratare nu poate funcționa în parametrii proiectați.
Prin investiția propusă se dorește branșarea proprietăților la sistemul de alimentare cu apă.
Ținând cont de cele arătate mai sus și de prevederile și conținutul documentelor strategice de țară care sunt:
– planul național de dezvoltare;
– codul național strategic de referință;
– programul național de dezvoltare urbană;
– planul de dezvoltare al regiunii;
– strategia de dezvoltare a Comunei.
Majoritatea gospodăriilor se alimentează cu apă din fântâni, sau diferite tipuri de captări (curs de apă, foraj) dar nu beneficiază de apă potabilă. Situația actuală este incompatibilă cu normele sanitare din U.E., dar și cu normele societății moderne, iar populația este expusă riscului epidemiologic de apariție a îmbolnăvirilor hidrice.
Consiliul Local LUPȘA urmărește branșarea tuturor proprietăților la sistemul de alimentare cu apă potabilă centralizat.
Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este Consiliul Local al Comunei Lupșa.
Conform documentației, pentru dimensionarea sistemului de alimentare cu apă, s-a considerat că, în perspectivă, toți locuitorii vor avea instalații interioare de apă rece, apă caldă și canalizare, cu preparare individuală a apei calde.
În urma calculelor efectuate conform SR 1343-1/95, au rezultat următoarele debite caracteristice (pentru nevoi gospodărești, nevoi publice):
Qzi med = 224,56 m³/zi = 2,59 l/s;
Q zi max = 291,94 m³/zi = 3,37 l/s;
Q max orar = 817,43 m³/zi = 34,05 m³/h = 9,46 l/s.
Branșamentul locuințelor se va face prin cămine de branșament din material plastic, prevăzute cu capac de acces. Căminele vor fi pre-echipate cu contor Dn 25 mm, 2 robinete de secționare, cât și mufe de legătură la conducta de branșament.
Amplasarea căminelor de branșament se va face la limita de proprietate, pe cât posibil în spațiul verde evitându-se astfel amplasarea acestora în trotuar.
Astfel, s-a prevăzut un număr de 446 buc cămine de branșament, în vederea contorizării întregii zone extinse a localităților.
Conductele de branșament sunt realizate din țeavă de PEHD PE100 Pn6 RC având diametrul Dn 25 și se vor realiza din conducta de serviciu prin intermediul colierelor de branșare pentru țevi de polietilenă, adaptate la diametrul conductelor (conform SR 8591-91 și SR 4163/1-95).
Lungimea totală a conductelor de branșament PEID PE100 RC DN25 mm Pn 6 va fi de cca. 1460 ml.
Calculul sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu apă a unei gospodării s-a efectuat în ipoteza asigurării prin branșament a necesarului de apă rece și necesarul de apă rece pentru prepararea apei calde, pentru punctul de consum cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic.
Pentru o gospodărie obișnuită, tip parter sau P+1, se vor prevedea branșamente Dn 25, executate din țeava PEID 25, prevăzute cu contor de apă Dn 25 (Qn=1,50-6,00 m³).
Montajul conductelor de branșament se va face subteran sub adâncimea minimă de îngheț conform STAS 6054-77 (-0,90 m).
Săpătura se execută atât mecanic cât și manual, funcție de prezența pe traseu a altor utilități, cu pereți verticali, lățimea săpăturii aferente conductei de legătură fiind de 0,6 m; pozarea conductei se va realiza pe un pat de nisip de 10 cm sub generatoarea inferioară, iar umplutura până la 15 cm deasupra generatoarei superioare se va realiza cu nisip bine compactat, restul umpluturii fiind reprezentat de materialul rezultat din săpătură, sortat și măruntit pentru eliminarea bolovanilor și a bulgărilor mari. Materialul excedentar, rezultat în urma săpăturii, va fi îndepărtat.
Căminul de apometru va fi de tip monobloc, complet echipat, compus din: corp cămin din polietilenă (PE) executat prin turnare în dublu strat – strat compact de polietilenă la exterior și strat de polietilenă expandată la interior, cu rol de izolație termică, având Dn500 mm și H= 1100 mm, prevăzut cu capac din polietilenă; capacul este prevăzut cu cameră de formare a pernei de aer împotriva înghețului, etanșarea se face cu garnitură din cauciuc EPDM; căminul este echipat cu contor, robinete de separare și fitingurile de montaj aferente. Căminul se montează pe un pat de nisip de 10 cm, bine compactat, materialul de umplutură se va aplica în straturi uniforme succesive de 20 – 40 cm, cu compactare la minim 90%.
Știri
Vizită la Sebeș a unor oficiali din Landul Brandenburg
Oficiali din Landul Brandenburg în vizită la Sebeș
Știri
15 mai, Ziua bujorului românesc: Floarea națională a României prezentă în folclorul românesc, în literatură, pictură și în motivele tradiţionale ale portului popular
15 mai, Ziua bujorului românesc, floarea naţională a României
În octombrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională. „Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României.
În cultura orientală chineză, bujorul e considerat regele florilor, iar în Japonia, în trecut, doar familiile înstărite aveau dreptul să-l cultive în grădina proprie. De curând, în România, a fost propus ca acesta să devină „floare naţională”.
În Transilvania, Moldova sau Dobrogea i se mai spune busuioc roşu, palma-Maicii-Domnului, rujioară sau băbărujă. Sunt toate denumiri populare, arhaice, pentru a desemna bujorul românesc.
La începutul secolului al XIX-lea, Bujor era numele unui haiduc, numit astfel după culoarea aprinsă a părului. În cultura populară, bujorul este adesea asociat cu dorul, cu frumuseţea fizică sau cu dragostea. Îl întâlnim în versurile lui Eminescu, ale lui Coşbuc sau Alecsandri, dar şi în unele dintre poeziile publicate de Caragiale în Moftul Românesc (nr. 17, 1893).
În folclor, există credinţa că în petalele bujorului sunt ascunse spirite răutăcioase. Totuşi, în satele româneşti, la jumătatea lunii mai, ţăranii petrec la „Sărbătoarea bujorului”, în cadrul căreia oamenii aduc un omagiu naturii, dar şi frumuseţii spirituale şi fizice a mândrelor şi tinerilor feciori.
”Bujorul românesc” a fost adoptat de Asociația CAMARAZII ca simbol de reprezentare la evenimentele în care se marchează eroismul ostașilor Armatei Române și sângele vărsat pe câmpurile de bătălie. ”Bujorul românesc” a fost rezervat de Asociație la OSIM, ca marcă figurativă individuală, fiind publicat în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, Secțiunea Mărci.
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum o săptămână
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 4 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 6 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 3 zile
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic
-
Știriacum o săptămână
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
-
Știriacum o săptămână
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra