Social-Economic
Cei care au beneficiat de indemnizații pentru întreruperea activității, pe perioada pandemiei, trebuie să plătească impozit și contribuțiile la sănătate și la pensii: Până când se pot plăti
Cei care au beneficiat de indemnizații pentru întreruperea activității pe perioada pandemiei trebuie să plătească impozit și contribuțiile la sănătate și la pensii
În perioada pandemiei, Guvernul a acordat două tipuri de indemnizații persoanelor fizice autorizate (PFA), persoanelor cu profesii liberale și altor profesioniști. Pentru aceste sume, beneficiarii trebuie să plătească impozit și contribuțiile la sănătate și la pensii.
În 2020, Guvernul a acordat atât indemnizații pentru întreruperea activității, din OUG nr. 30/2020 (75% din câștigul salarial mediu brut), cât şi indemnizații pentru reducerea volumului de activitate, din OUG nr. 132/2020 (41,5% din câștigul salarial mediu brut). În câteva zile expiră termenul până la care beneficiarii îşi pot plăti dările către stat aferente acestor ajutoare.
Ambele indemnizații au fost și sunt date de autorități (prin agențiile de plăți sociale județene) ca valori brute, direct în conturile solicitanților. Ambele ordonanțe prevăd că aceste indemnizații se impozitează și taxează cu CAS și CASS prin declarația unică, potrivit avocatnet.ro
Prin declarația unică, toți beneficiarii acestor indemnizații trebuie să plătească până la 25 mai impozitul de 10%, dar și contribuțiile sociale la pensii și sănătate (25%, respectiv 10%).
Citeste si Lista integrală a angajamentelor asumate de Guvern la Bruxelles pentru PNRR. Ce se întâmplă cu pensiile, salariile şi taxele DOCUMENT
Reprezentanţii ANAF precizează că toți cei care au primit aceste indemnizații datorează impozit și contribuții în cotele stabilite: 10% (impozit), 10% (CASS) și 25% (CASS); chiar dacă respectivii contribuabili sunt pensionari, persoane cu handicap grav ș.a.m.d., chiar dacă sunt avocați pentru care există cotă specială de CAS, toată lumea plătește cele trei dări fiscale pentru acele indemnizații de pandemie. Cu alte cuvinte, nu are importanţă faptul că respectivii contribuabili sunt scutiți în mod normal de anumite dări fiscale din declarația unică sau au cote speciale. Inclusiv pensionarii care nu datorează de fel CAS, pentru această indemnizație trebuie să plătească CAS.
O precizare importantă: în declarația pe 2020 trebuie trecute doar indemnizațiile încasate efectiv în 2020, nu și cele pe decembrie 2020 care s-au încasat în ianuarie, acestea urmând a fi reflectate în declarația pe 2021. Cele două contribuții se plătesc obligatoriu numai dacă veniturile nete dintr-un an (cele vizate de declarația unică, nu altele) depășesc un anumit plafon – 12 salarii minime brute pe economie. Doar că acest plafon nu se aplică şi în cazul indemnizaților de pandemie. Cu alte cuvinte, pentru aceste indemnizații se plătesc cele trei dări fiscale indiferent de ce alte venituri a obținut contribuabilul anul trecut, iar valoarea lor NU se include în plafonul acela aplicabil celorlalte venituri, în funcție de care contribuabilul își dă seama dacă datorează CAS și CASS sau nu, potrivit sursei citate, scrie romaniatv.net.
Societate
Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta
Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază
Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.
În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.
Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.
Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.
Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.
sursa: cjalba.ro
Societate
Forțe proaspete în echipa Jandarmeriei Alba
În echipa Jandarmeriei Alba, forțe proaspete
Jandarmeria Alba le spune bun venit în echipă noilor colegi, Adriana, Marian și Paul, absolvenți ai Școlilor Militare de Subofițeri de Jandarmi de la Drăgășani și Fălticeni.
Aceștia au fost repartizați la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba.
La debutul în carieră, aceștia vor parcurge o perioadă de 6 luni de tutelă profesională, care îi va iniția în tainele meseriei de jandarm.
Social-Economic
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
-
Știriacum 6 zile
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 6 zile
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 3 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum o săptămână
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 2 săptămâni
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 9 ore
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 3 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 6 zile
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte