Educație și Cultură
Interiorul caselor țărănești arhaice, redat cu fidelitate în expoziția etnografică de la Rădești
Expoziția etnografică de la Rădești, invitație deschisă de a explora interiorul caselor țărănești arhaice
Interiorul caselor țărănești arhaice este redat cu fidelitate în expoziția etnografică de la Rădești.
Harta interiorului unei case ţărăneşti era relativ asemănătoare. În partea dreaptă a uşii era ploactănul iar lângă acesta era soba de tuci, ambele eliberând fumul prin horn, în babură şi de acolo în pod, unde se afuma slănina. În colţul drept al casei era patul cel mare aşezat pe stalpi sau pociumpi bătuţi în pământ. Pe pat era un mindir umplut cu paie, acoperit cu lepedeu lucrat în casă şi perini îmbrăcate în feţe ţesute cu arnici aşezate pe înălţime, uneori, până la grindă.
Deasupra patului era ruda pe care se înşirau chindeiele rezervate pentru zestrea fetelor. Lângă pat era, invariabil, lădoiul folosit pentru stat sau dormit. Pe capătul lădoiului, pictat cu motive florale, erau aşezate virgurile de pânză care atestau hărnicia gospodinei. Deasupra era cuierul, pictat cu motive florale, pe care erau aşezate blidele şi tăierile iar in cuie erau agăţate cănceiele smălţuite. La capătul de către pat, în cuier, erau agăţate pieptarele şi căciulile. În colţul stâng al casei era alt pat, lângă care era laviţa.
Deasupra era blidarul pe care erau aşezate blide, sticle, pahare pentru uzul zilnic. În faţa laviţei era masa, în general foarte simplă, din lemn, având două picioare bătute în pământ. Sub masă, pe o scândură, se ţineau doniţele cu apă şi cănile pentru băut. Pe uşă era lingurarul, o scândură găurită în care se puneau lingurile de lemn, iar deasupra era poliţa folosită tot pentru vasele necesare în casă.
Leagănul nu lipsea din casele ţărăneşti şi nici icoanele pe sticlă iar foarte rar exista şi o oglindă.
sursa: cjalba.ro
Educație și Cultură
Ziua Europei marcată la colegiul militar albaiulian
Ziua Europei marcată la colegiul militar albaiulian
Educație și Cultură
Care este istoria fostului colegiu academic Bethlen din Alba Iulia
Istoria fostului colegiu academic Bethlen din Alba Iulia
În ambițiile sale de protector al culturii, principele Gabriel Bethlen dorea să transforme Alba Iulia într-un „Heidelberg al estului”.
În acest sens, a înființat, în 1622, Colegiul Academic, în inima Cetății. Instituția a fost ridicată, în 1629, la rangul de școală academică, cu trei facultăţi: Teologie, Filosofie şi Filologie. Şcoala, de tip umanist, avea 40 de elevi bursieri, susţinuţi direct din bugetul curţii princiare de la Alba Iulia. Aici, tinerii se pregăteau pentru diferite cariere laice şi funcţii practice ale Principatului Transilvaniei.
Prin dimensiunile sale și prin prestigiul profesorilor care au predat aici, această instituție de învățământ superior a fost una de talie europeană, fără rival în epocă în Transilvania.
Gloria Colegiului la Alba Iulia a fost una de scurtă durată: invaziile tătară și turcă din 1658 și 1662 au afectat și Colegiul, care a fost incendiat, situație care a determinat mutarea instituției la Aiud. Aici funcționează și în prezent, dar de nivel preuniversitar.
Clădirea în care a funcționat Colegiul la Alba Iulia a fost ocupată, la începutul secolului al XVIII-lea, de armata austriacă. Aici s-a instalat, pentru început, Cazarma Mare a Infanteriei, ce putea aduna efective de până la 1.000 de soldați.
Edificiul există şi astăzi la intersecţia străzii Unirii cu strada Romană. Clădirea, masivă, cu parter şi etaj, are mai multe aripi ce delimitează două curţi interioare și prezintă elemente caracteristice ale Renaşterii târzii din Transilvania.
Destinația militară se păstrează și în zilele noastre.
sursa: albaiuliaqr.ro
Educație și Cultură
Simpozion internațional de știință, teologie și artă la Alba Iulia
La Alba Iulia, simpozion internațional de știință, teologie și artă
În perioada 13-15 mai, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, va avea loc cea de-a XXIII-a ediție a Simpozionului Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA).
Evenimentul, desfășurat sub genericul „Teologie și medicină: dimensiunea bioetică și terapeutică a credinței și a științei”, se înscrie în tematica anului 2024, declarat de Patriarhia Română ca „Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor” și „Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”. Lucrările vor fi prezentate în cadrul celor patru paneluri tematice: (1) Teologia suferinței și știința medicinei duhovnicești; (2) Biserica și Spitalul – pastorația clinică și îngrijirea medicală a bolnavilor; (3) Paradigmele bioeticii creștine într-o societate somatocratică; (4) Art-terapia – terapia prin artă într-o societate tehnicizată, în care invitații vor fi distribuiți potrivit preocupărilor și ariilor de cercetare științifică.
La fel ca în edițiile precedente, Simpozionul este organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, în parteneriat cu Arhiepiscopia Alba Iuliei, Secretariatul de Stat pentru Culte și Consiliul Județean Alba. Această manifestare academică internațională va reuni nume importante din țară și din străinătate, atât din domeniul cercetării teologice, cât și din domeniul altor discipline socio-umane. Printre acestea se află ÎPS Irineu Pop, Arhiepiscop al Alba Iuliei; PS Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului; PS Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului; Jean Claude-Larchet (Universitatea din Strasbourg); Porzia Quagliarella (Facultatea de Teologie Apuliană, Bari, Italia); Mark J. Cherry (Universitatea „St. Edward’s”, Austin, Texas, SUA); Ioan Chirilă (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, România); Pascal Capodistrias Hämmerli (Universitatea din Fribourg, Elveția); Ryan Samson Nash (Universitatea de Stat din Ohio, SUA); Adrian Opre (Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, România); Ciprian Olinici (Secretarul de Stat pentru Culte, România); Mihai Himcinschi (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, România).
Invitatul special al celei de-a XXIII-a ediții a Simpozionului Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2024) este profesorul francez Jean-Claude Larchet, unul dintre cei mai mari teologi ortodocși contemporani. Domnia sa este doctor în Filosofie (1987) al Universității din Nancy și doctor în Teologie (1994) al Universității din Strasbourg, reușint, prin lucrările sale sale să îmbine cercetarea științifică riguroasă cu o profundă înțelegere și trăire a vieții duhovnicești și liturgice. Opera sa însumează o vastă cercetare teologică ce cuprinde peste 30 de lucrări originale pe teme de teologie patristică, dogmatică, morală, bioetică, ecologică și eclesiologică. S-a impus în conștiința publică prin realizarea celor două teze de doctorat: prima, în filosofie, intitulată „Terapeutica bolilor spirituale. O introducere în tradiția ascetică a Bisericii Ortodoxe”, şi a doua, în teologie, intitulată „Îndumnezeirea omului la Sfântul Maxim Mărturisitorul”. Jean-Claude Larchet, autor a numeroase studii de spiritualitate ortodoxă, este considerat unul dintre cei mai buni cunoscători ai teologiei Sfântului Maxim Mărturisitorul, căruia i-a consacrat nu mai puțin de zece ani de studiu. În cadrul ISSTA 2024, Domnia sa va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, la propunerea Facultății de Teologie Ortodoxă.
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 5 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 2 săptămâni
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 2 săptămâni
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 2 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 4 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum o zi
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic