Sănătate
Cireșele, vedetele lunii mai: Care sunt beneficiile acestora pentru sănătate
Luna mai nu aduce doar căldură, ci și fructe de sezon cu beneficii nebănuite pentru sănătate. Roșii, dulci și aromate, cireșele au beneficii cu adevărat remarcabile pentru organism.
Află de pe radiounirea.ro opt lucruri pe care nu le știai despre cireșe.
Roșii sau negre, dulci sau amare, cireșele sunt preferate de către cei mari și de către cei mici, iar în lunile mai și iunie sunt nelipsite de pe mesele românilor. Iată opt lucruri inedite despre cireșe:
1. Cireșul a fost descoperit de romani, în Asia, la scurt timp după cireșele au devenit fructele preferate ale multor regi și împărați. Legenda spune că romanii au descoperit aceste fructe, în Asia, în anul 70 î.Hr. Tot romanii au adus apoi cireșele în Marea Britanie, undeva în primul secol al erei noastre.
2. În cultura japoneză, cireșele sunt simbolul vieții trecătoare, floarea de cireș fiind un important reper cultural. În fiecare an, japonezii primesc liber de la serviciu pentru a merge să admire parcurile pline de cireși înfloriți.
3. Cireșele au circa 40-60 de calorii per suta de grame, în funcție de soi, astfel că sunt recomandate pentru persoanele care țin o dietă.
4. Zahărul predominant în cirese este levuloza, perfect asimilabilă de către diabetici, așa că pot fi consumate fără restricții prea mari.
5. Un cireș are rod abia după trei-patru ani de la plantare. Abia acum este momentul în care cireșul dăruiește primele lui fructe. Pentru a reuși să dea o cantitate satisfăcătoare de fructe, pomul are nevoie de 7 ani.
6. Viermele din cireaşă este de fapt larva unei muşte, care îşi depune ouăle în pulpa moale a fructului. Larvele se hrănesc cu aceasta până când cade din copac, apoi îşi continuă dezvoltarea în sol.Viermii din cireşe nu sunt periculoși și nu pot supravieţui în corpul uman, fiind distruşi de acidul gastric. Cireșele cu viermi sunt mai sănătoase, fiind un semn că pomul nu a fost stropit cu insecticide.
7. La nivel mondial, România era în 2013 pe locul 3 în ce priveşte randamentul obţinut (119425 Hg/ha), pe locul pe locul 8 în ce priveşte producţia (81842 tone) şi pe 18 în ce priveşte suprafaţa recoltată (6853 ha), relatează agrointel.ro.
8. Lemnul de cireş este asociat cu „luxul” de către producătorii de mobilier şi artizani, iar prețul unui obiect de mobilă realizat din lemn de cireș poate trece ușor de câteva mii de euro.
Cireșele nu ar trebui să lipsească din alimentația ta, mai ales în această perioadă, pentru că au o mulțime de beneficii pentru sănătate. Probabil știai că cireșele sunt foarte sănătoase, dar cu siguranță nu te așteptai să afli că au atât de multe efecte senzaționale asupra organismului. Iată care sunt cele mai importante beneficii ale cireșelor, conform prevention.com.
5 beneficii ale cireșelor
1. O forță nutrițională. Cireșele sunt bogate în substanțe nutritive precum fibre, vitamina C și potasiu, în timp au conținut scăzut în calorii. O porție de cireșe conține 3 grame de fibre și aproximativ 10 miligrame de vitamina C, echivalentul a 13 procente din doza zilnică recomandată. Ele asigură sănătatea sistemului digestiv și imunitar, menținând PH-ul normal al corpului.
2. Remediu împotriva insomniilor: Cireșele sunt o sursă naturală de melatonină, un hormon care scade temperatura corpului, provocând somnolența. Melatonina este cea care reglează ritmul cardiac și ciclul de somn al organismului. Persoanele care consumă suc de cireșe după ce se trezesc, dar și înainte de culcare, se bucură de un odihnitor și dau mai mult randament la activitățile pe care le desfășoară pe parcursul zilei.
3. Aliatul antrenamentelor fizice: Cireșele sunt principalul aliat în eliminarea stresului de după un antrenament epuizant. Sucul de cireșe ajută și el la reducerea durerilor musculare după exercițiile fizice, un antrenament la sală sau o sesiune de alergat prin parc. Reducerea durerii musculare se datorează antioxidanților din cireșe care ajută la scăderea inflamației.
4. Reduce durerea artritei: Consumul de cireșe poate reduce cantitatea de arsuri la persoanele care suferă de această afecțiune prin scăderea nivelului de inflamație. Consumul de cireșe asociat cu tratamentul specific reduce riscul de apariție atacului de gută (o formă comună și dureroasă a artritei).
5. Scade tensiunea arterială. Cireșele sunt bogate în polifenoli, un tip de antioxidant care ajută la scăderea tensiunii arteriale, combătând și îmbătrânirea pielii. Efectele cireșelor sunt cu atât mai importante cu cât tensiunea arterială crescută joacă un rol important în producerea a aproape 1000 de decese pe zi doar in Statele Unite.
Sănătate
Activitate reluată la cabinetul ambulatoriului de specialitate – psihiatrie al Spitalului Municipal Blaj
La cabinetul ambulatoriului de specialitate – psihiatrie al Spitalului Municipal Blaj, activitate reluată
Sănătate
Șase medici noi la Spitalul Municipal Blaj
La Spitalul Municipal Blaj, șase medici noi
Sfatul medicului
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura
Odată cu apariția temperaturilor ridicate revine în actualitate și o alertă semnalată de medici. Atenție la înțepătura de căpușă!
Este vară, a început sezonul vacanţelor, dar şi cel al căpuşelor. În special, acestea pot fi luate de animalele de companie din vegetaţie, dar se pot ataşa de pielea unui om foarte rapid.
Medicii se aşteaptă la o creştere a numărului de cazuri pe perioada verii şi recomandă oamenilor să evite zonele cu risc crescut pentru aceste înţepături, respectând toate măsurile preventive cunoscute deja, între care îmbrăcămintea adecvată şi controlul pielii după întoarcerea din natură. Dacă înţepătura s-a produs, este indicată extragerea căpuşei cât mai urgent, în condiţii de siguranţă, de preferat în Serviciul de Primiri Urgenţe de la cel mai apropiat spital.
Şi asta, în condiţiile în care aceste insecte banale pot fi de un real pericol, prin prisma bolilor pe care o simplă înţepătură de căpuşă le poate genera. Cea mai de temut este boala Lyme, denumită și „boala cu 1000 de fețe”, din cauza marii varietăți de simptome pe care le poate dezvolta și care pot duce la confundarea sa cu alte maladii. Specialiştii spun că, pentru a dezvolta boala Lyme, trebuie să fii înţepat de o căpuşă contaminată cu bacteria Borrelia, iar aceasta să rămână ataşată de corp cel puţin 17 ore. Este timpul minim necesar migrării bacteriilor din intestinul căpuşei către glandele salivare ale acesteia, de aici fiind introduse, odata cu saliva, la locul înţepăturii. Însă, o căpuşă îndepărtată imediat după înţepătură scade semnificativ riscul de a dezvolta boala.
Cum se îndepărtează corect căpuşele din piele
Căpuşa are marele dezavantaj că, atunci când se ataşează pe tegument, pe piele, nu o simţi. Explicaţia este că, în timpul muşcăturii, ea transmite anumite substanţe şi sedează locul respectiv. O vezi după ataşasată pe piele. Este important să evităm zonele cu multă verdeaţă – acum ieşim în parc, ne ducem în păduri, ne plimbăm în zonele de agrement în aer liber – iar cei mai expuşi pot fi copiii. Căpuşa poate fi vizibil în zona muşcăturii, este acel rash, cu centrul concentric, se înroşeşte şi este vizibilă cu ochiul liber.
Este important să nu te apuci dintr-o dată să o dai la o parte. Această manevră trebuie făcută cu blândeţe de către o persoană experimentată. Nu este bine să fie îndoită sau răsucită căpuşa, pentru că există riscul de rupere parţială, iar resturile periculoase nu sunt îndepărtate din piele. Ca măsură de precauţie, se utilizează o pensetă cu vârful bont, se apucă integral căpuşa cât mai aproape de piele, se trage în ax, încet, până este scoasă în totalitate de la locul respectiv. Apoi pielea se spală cu apă şi săpun şi se folosesc soluţii dezinfectante. Regula importantă este să nu o lăsăm să stea ataşat de piele mai mult de 36 de ore şi ideal ar fi ca manevra de extragere să fie făcută de un cadru medical. Medicul poate recomanda un tratament imediat cu antibiotice timp de 14 zile şi analize ulterioare, pentru a exclude orice risc. În general, oamenii muşcaţi de căpuşe acuză oboseală, dureri de cap, fatigabilitate, iar apoi apar durerile musculare şi durerile de articulaţii. Pericolul bolii Lyme apare dacă această căpuşă stă ataşată pe piele între 36 de ore şi 72 de ore.
Cele mai expuse categorii ale populaţei la înţepăturile de căpuşe sunt lucrătorii în aer liber (silvicultori, agricultori, lucrători la căi ferate, la exploatarea gazelor naturale, electricieni lucrători la înălţime, lucrători în amenajarea spaţiilor verzi, în administraţia parcurilor, care împreună cu angajatorii, au obligaţia de a aplica toate măsurile preventive.
Medicii recomandă persoanelor care au fost mușcate de această insectă să se prezinte la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Alba, pentru îndepărtarea totală din piele a căpușei. Dacă este necesar pacienții vor fi îndrumați mai apoi la Secția de Boli Infecțioase din Alba Iulia care este singurul centru din județ unde pot fi efectuate testări pentru depistarea bacteriei Borrelia.
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 5 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 2 săptămâni
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 2 săptămâni
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 2 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 4 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum o zi
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic