Social-Economic
În Sebeș, orașul cu șomaj aproape zero, s-au investit sute de milioane de euro
Află de pe radiounirea.ro care au fost motivele ce au determinat firmele să investească în acest oraș.
Un orăşel din inima Transilvaniei, cu puţin peste 30.000 de locuitori, reuşeşte să fie un model economic. Companii importante, din mai toate domeniile, au în Sebeş fabrici în care au investit sute de milioane de euro, atrase de infrastructură, numărul mare de muncitori calificaţi, dar şi de facilităţile fiscale oferite de autorităţile locale. Printre ele, reducerea de aproape 10% la sută la plata taxelor către bugetul local. În total, sunt 1.300 de firme în Sebeş, unde şomajul se apropie de zero.
Cel mai mare investitor străin din Sebeş este concernul german Daimler, care prin compania Star Transmission, a deschis în oraş fabrică de componente pentru automobilele Mercedes Benz. Aici lucrează peste 1.000 de oameni, iar salariul mediu este de 1.700 de lei, peste media din judeţul Alba. Gheorghe Achim, director financiar Star Transmission Sebeş: „La Sebeş avem trei proiecte mari în prezent. Montăm cutii de viteză cu 5 trepte, 7 trepte şi anul viitor o să montăm şi cu 9 trepte cutii de viteză automate, investiţia totală se ridică în prezent la 350 milioane euro, iar numărul angajaţilor va creşte, doar în locaţia Sebeş, anul viitor când o să lansăm ultimul proiect de cutii de viteză cu 9 trepte, va creşte la peste 1500”.
Şi companii importante din industria lemnului au puncte de lucru în Sebeş.Oana Bodea, director de comunicare Kronospan: „Sebeşul are o tradiţie în prelucrarea lemnului, o tradiţie încă din secolul al XVIII-lea, dar şi pentru că am găsit aici oameni profesionişti cu experienţă în domenii diferite şi datorită poziţiei logistice foarte bune. Am investit 250 milioane de euro la Sebeş, suntem cel mai mare investitor din România în industria prelucrării lemnului”.
Sebeşul a atras şi companii mari din domeniul industriei alimentare – Romaqua Borsec deţine aici o fabrică de bere şi una unde se produce o băutură energizantă. În plus, şi unul din liderii naţionali în ceea ce priveşte îngheţata, Alpin 57 Lux, a investit o sumă considerabilă. Dana Ghenescu, responsabil de calitate la fabrica de îngheţată: „Până în prezent suma investită la Sebeş depăşeşte 23 milioane de euro şi se concretizează într-o platformă industrială de 28.000 de metri pătraţi. Pe această platformă sunt amplasate fabrica de îngheţată, depozitele frigorifice, depozitele de materii prime şi materiale aferente acesteia”.
Toate aceste companii au o contribuţie semnificativă, prin taxe şi impozite, la bugetul local. Primele 20 de firme din oraş asigură 63% din bugetul Sebeşului, care este de 12 milioane de euro pe an. Autorităţile spun că, din 2000 încoace, numărul investitorilor a crescut continuu.Alexandru Dăncilă, primar Sebeş: „În primul rând pentru că există un mediu de afaceri, apoi situaţia geografică a localităţii, faptul că este străbătut de trei drumuri naţionale, iar la ora actuală autostrada este un atuu în plus. Apoi, la nivelul administraţiei fiscale am făcut nişte facilităţi fiscale acestor investitori care au venit”. În Sebeş, rata şomajului e de doar 2%, în condiţiile în care o treime dintre angajaţii din oraş provin din localităţile din împrejurimi. Investiţiile private în Sebeş depăşesc un miliard de euro.
Sursa:digi24.ro
Societate
Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta
Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază
Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.
În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.
Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.
Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.
Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.
sursa: cjalba.ro
Societate
Forțe proaspete în echipa Jandarmeriei Alba
În echipa Jandarmeriei Alba, forțe proaspete
Jandarmeria Alba le spune bun venit în echipă noilor colegi, Adriana, Marian și Paul, absolvenți ai Școlilor Militare de Subofițeri de Jandarmi de la Drăgășani și Fălticeni.
Aceștia au fost repartizați la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba.
La debutul în carieră, aceștia vor parcurge o perioadă de 6 luni de tutelă profesională, care îi va iniția în tainele meseriei de jandarm.
Social-Economic
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
-
Știriacum 5 zile
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 5 zile
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 2 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum o săptămână
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum o săptămână
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 2 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 5 zile
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
-
Știriacum 5 zile
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra