Social-Economic
INS: În pandemie, românii cheltuie mai mult decât salariul minim net. Cei mai mulți bani, pentru mâncare și facturi
Românii cheltuie în medie 1.807 lei pe lună, cu 400 de lei mai mult decât salariul minim net. O treime din această sumă se duce pe mâncare şi băuturi nealcoolice, arată datele Institutului Naţional de Statistică
Veniturile totale medii ale gospodăriilor din România au crescut în al patrulea trimestru din 2020 cu 7,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, până la 5.384 lei pe lună.
Pe de altă parte, şi cheltuielile s-au majorat cu 7,6%, la 4.627 de lei lunar, arată datele publicate, marţi, de INS.
În trimestrul al patrulea din 2020, veniturile totale medii lunare au reprezentat 5.384 lei pe gospodărie şi 2.099 lei pe persoană. Cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în medie, de 4.627 lei lunar pe gospodărie, adică 1.804 lei pe persoană, şi au reprezentat 86% din nivelul veniturilor totale.
Potrivit News.ro, veniturile băneşti au fost în medie de 4.997 lei lunar pe gospodărie (1.949 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 387 lei lunar pe gospodărie (151 lei pe persoană).
“Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,3% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (19,1%), veniturile în natură (7,2%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,7%), veniturile din agricultură (1,6%), precum şi cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (0,9%)”, se mai arată în comunicatul INS.
Cât despre cheltuieli, românii alocă cei mai mulţi bani pentru produsele alimentare şi băuturile nealcoolice care au deţinut, în trimestrul al patrulea 2020, în medie, 33,7% (948 de lei) din consumul gospodăriilor. De asemenea, datele INS arată că 16,4% (462 de lei) din veniturile medii din gospodării se duc pentru plata facturilor legate de locuinţă, apă, electricitate, gaze sau alţi combustibili.
Potrivit datelor transmise de INS, românii alocă în medie 239 de lei pentru încălţăminte şi îmbrăcăminte, ceea ce reprezintă 8,3% din veniturile totale din gospodărie. Şi cam aceeaşi sumă, 232 de lei, cheltuiesc românii pe băuturi alcoolice şi tutun, ceea ce ce reprezintă 8,3% din veniturile lunare.
Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul al patrulea din 2019, în termeni nominali, 4.999 lei pe gospodărie şi 1.939 lei pe persoană, iar cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în trimestrul al patrulea din 2019, în medie, de 4.300 lei lunar pe gospodărie (1.667 lei pe persoană) şi au reprezentat 86% din nivelul veniturilor totale, potrivit INS.
Sursa:romaniatv.net
Societate
Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta
Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază
Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.
În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.
Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.
Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.
Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.
sursa: cjalba.ro
Societate
Forțe proaspete în echipa Jandarmeriei Alba
În echipa Jandarmeriei Alba, forțe proaspete
Jandarmeria Alba le spune bun venit în echipă noilor colegi, Adriana, Marian și Paul, absolvenți ai Școlilor Militare de Subofițeri de Jandarmi de la Drăgășani și Fălticeni.
Aceștia au fost repartizați la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba.
La debutul în carieră, aceștia vor parcurge o perioadă de 6 luni de tutelă profesională, care îi va iniția în tainele meseriei de jandarm.
Social-Economic
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
„Împreună dăruim bucurie”, pentru vârstnici, la Sebeș
-
Știriacum 5 zile
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 5 zile
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 2 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum o săptămână
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum o săptămână
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 2 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 5 zile
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
-
Știriacum 5 zile
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra