Rămâi conectat

Știri

Cum au trecut românii peste marea criză mondială din anii`30. Tăierile de pensii şi salarii au condus la violenţe

Publicat

în

Află de pe radiounirea.ro despre cum ne-a zguduit criza economică şi cum a resimţit-o ţara noastră. Şomajul a căpătat proporţii dramatice, tăierile de pensii şi salarii au dus la violenţe şi chiar la sinucideri.

Curbele de sacrificiu i-au scos pe oameni în stradă Marea criză economică din perioada 1929-1933, pornită din Statele Unite ale Americii, a avut efecte devastatoare pe plan mondial, inclusiv în ţara noastră. Ştiri pe aceeaşi temă Criza economică din Transnistria se adânceşte Ţările lumii abia începuseră să se pună pe picioare după Primul Război Mondial când a izbucnit criza care a lovit foarte puternic în sectorul construcţiilor, al industriei grele sau exploatării lemnului. Consecinţele crizei economice s-au reflectat atât în sectorul economic, cât şi în cel social, prin condiţii grele de muncă şi de trai ale oamenilor, care au recurs la greve. România a resimţit din plin această criză, cu toate că în acea perioadă industria era slab dezvoltată, principalul domeniu unde s-a reflectat recesiunea fiind agricultura, prin scăderea preţurilor la produse. Stabilizarea monetară a reprezentat iarăşi un moment care s-a manifestat prin dispariţia creditelor şi a numerarului de pe piaţă. În acelaşi timp, consumul a scăzut, dar preţurile au luat-o razna şi impozitele au crescut vertiginos. Cea mai mare problemă pentru oamenii de rând a fost şomajul, care în numai câteva luni s-a dublat. Astfel, dacă la începutul anului 1930 ţara noastră avea 12.622 de şomeri oficial, au urmat disponibilizări masive, inclusiv în rândul funcţionarilor statului, şomajul ajungând la începutul verii anului 1930 la peste 25.000 oameni rămaşi fără loc de muncă. „Marea Criză Mondială Interbelică care a zguduit în special Europa şi America, dar nu a ocolit nici restul lumii faţă de care criza mondială din 2008-2009 pare un joc de copii. A fost un moment cumplit prin care a trecut economia de pe întreaga planetă, finalizat cu falimentul a milioane de oameni şi închiderea a sute de mii de afaceri, dar mai ales a provocat mii de sinucideri. În 1930 au început să se aplice primele curbe de sacrificiu în salarizarea funcţionarilor publici. Au urmat tăieri şi de pensii, acest lucru făcându-se inclusiv până în anul 1933”, ne spune istoricul Florin Dârdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.

Curbele de sacrificiu au înjumătăţit veniturile muncitorilor

„Curbele de sacrificiu” s-au materializat prin tăierea salariilor cu 10% timp de trei ani consecutiv, statisticile indicând că indicele general al salariului nominal a scăzut în perioada 1929-1933 la 63,06%, prin creşterea biruirlor. Acest lucru este reflectat şi într-o adresă trimisă în 1931 de Prefectură către chestorul poliţiei, care avea sarcina să ia măsuri pentru stabilirea ordinii, după ce pensionarii au devenit agresivi faţă de funcţionarii fiscului şi au spart geamurile la Finanţe, după ce nu şi-am mai primit banii de pensie. La noi în ţară şi mai ales în regiunea judeţului Putna, colţii vechii crize mondiale nu au fost tocmai ascuţiţi, din cauză că aici existau doar 4 fabrici mari cu 250 de lucrători în total, ce produceau teracotă, tricotaje, mobilă şi rechizite şcolare şi vreo 200 de mici afaceri din domeniul meşteşugurilor, adică ateliere de cizmărie, croitorie, fierărie , tâmplărie, dogărie şi tipografie. În întreg judeţul existau 624 de diverşi patroni şi mici industriaşi din care 135 doar în oraşul Focşani. În 1930 în Focşani au intrat în faliment 24 de firme. De asemenea, s-a mai simţit în judeţul Putna, actualul judeţ Vrancea de astăzi, o situaţie disperată şi la vânzările de vin, iar din cauza faptului că podgorenii nu-si puteau desface uşor producţiile de vii, nu aveau nici banii necesari pentru continuarea lucrărilor în vii şi în general la terenurile agricole.

80% din populaţie, ocupată în agricultură

Din acest considerent, statul a adoptat legile conversiunii agricole, astfel că mii de ţărani au fost iertaţi de datoriile pe care le aveau la băncile rurale, dar acest lucru a provocat închiderea a multe din aceste instituţii de credit sau fuziunea unora cu altele mai mari. Deşi agricultura era considerată atunci un motor al economiei sau grânar al Europei, acest sector a înregistrat în timpul recesiunii pierderi grele. Recensământul din 1930 demonstra că doar 10,2% din populaţia ţării era ocupată în industrie, iar 78,2% în agricultură. Potrivit documentelor de arhivă, în anul 1930 un director în Ministerul Agriculturii înainta către Prefectura Putna o telegramă prin care reclama că „lipsa de sămânţă şi relele condiţii climaterice, ajutate de starea de suflet deplorabilă a plugarilor, fac ca însămânţările să fie foarte mici”, se arată într-un document de arhivă prezentat de prof. Rodica Miron în volumul „Cronica Vrancei”. Altfel spus, suprafeţele însămânţate cu grâu nu depăşeau 1000 de hectare, de şapte ori mai puţin de cât se însămânţa în mod obişnuit. „Pentru a ameliora situaţia ţăranilor, Camera de Agricultură a Judeţului Putna a făcut demersuri către organele competente propunând fixarea unui preţ maximal la cereale pentru a acoperi costul de producere, reducerea taxelor de export şi înfiinţarea Creditului Agricol. De asemenea, Camera de Agricultură a Judeţului Putna a pus la dispoziţia sătenilor trioare şi vânturătoare pentru curăţarea seminţelor, înfiinţând în acest scop cinci centre aflate în subordinea sa. Din fonduri proprii a distribuit ţăranilor cinci vagoane cu grâu de bună calitate pentru însămânţări, iar izlazurile din comunele Ciorani, Păuneşti, Crucea de Jos, Ţifeşti şi Nămoloasa au fost arate cu cele şase tractoare ale Camerei de Agricultură a Judeţului Putna”, arată profesorul Ramona Miron.

Comercianţii, pe pierdere

Comercianţii au avut şi ei la rândul lor de suferit în timpul crizei. Iată ce scria un negustor din Focşani, în 1933, şefului Camerei de Comerţ şi Industrie din Vrancea. „Impozitele plătite de comercianţii noştri în 1932 sunt extraordinar de mari faţă de anii anteriori. În 1927-1928 au plătit aceleaşi impozite cu multă uşurinţă, aveam un total de vânzare de 3-4 ori mai mare ca azi şi mărfurile se vindeau cu un câştig de 20%. Astăzi pe lângă slaba vânzare trebuie să mai luptăm şi cu concurenţa, ceea ce ne face să vindem cu câştig de cel mult 5%. În fiecare an închidem bilanţul cu pierderi care merg până la 10% din capital”, se plângea focşăneanul N.D. Rădulescu într-o scrisoare păstrată în arhive. Au fost anii când foarte mulţi oameni rămaşi fără loc de muncă şi-au exprimat dorinţa să plece să muncească în străinătate. Numai în judeţul Putna, 352 de oameni au informat Ministerul Muncii că vor să meargă în Franţa la muncă.

Sursa: adevarul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Prima ediție a Zilelor Băilor Sărate Ocna Mureș, în 11 și 12 mai

Publicat

în

În 11 și 12 mai, prima ediție a Zilelor Băilor Sărate Ocna Mureș

Prima ediție a evenimentului „Zilele Băilor Sărate Ocna Mureș” va avea loc în  al doilea weekend din luna mai, mai exact în zilele 11 și 12 mai.

Organizatorii au pregătit multe surprize, întreceri sportive, dar și spectacole cu soliști locali și invitați speciali.

„Suntem extrem de încântați să vă anunțăm organizarea ZILELOR BĂILOR SĂRATE OCNA MUREȘ, o sărbătoare de tradiție și importanță deosebită pentru orașul nostru! Pregătim un weekend plin de evenimente cu artiști deosebiți și spectacole de neuitat, cu solisti locali și invitați speciali!”, au transmis organizatorii.

PROGRAMUL:

11 MAI 2024 – începând cu ora 11.00, în incinta Băilor Sărate, program oferit de solistele Diana Popa, Sofia Crișan, Gabriela Matei, Diana Rad, Abigail Nistor, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba – clasa canto muzică ușoară prof. Marinela Popa, DJ, iar pe terenurile de sport – întreceri sportive și multe surprize!

12 MAI 2024 – în centrul orașului Ocna Mureș

Ora 16.00-18.00 -program muzică populară cu soliștii locali:

Georgiana Vesa
Sonia Hoca
Roxana Mihu
Alfred Garduli
Eugenia Corpodean Ciceu
Rodica Dobrin
Ansamblul Tradiții Uiorene -Ocna Mureș

Ora 18.00 – Recital Sava Negrean Brudașcu

Ora 19.00 – Recital Orchestra și soliștii Centrului de Cultură ,,Augustin Bena” Alba

Ora 19.30 – soliste locale muzică ușoară: Andreea Ghiliu și Medeea Moldovan

Ora 19.45 – Recital Bogdan Medvedi (ex-Maxim)

Ora 20.30 – Recital Trupa Good Day

Ora 21.30 – Recital – ALEXIA

Prezintă prof. Camelia Ilea


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor

Publicat

în

Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare

Ziua de joi din Săptămâna Patimilor, cunoscută ca Joia Mare sau Joia Neagră, este una dintre cele mai importante, având o semnificaţie aparte. În această seară se aprind 12 lumânări la citirea celor 12 Evanghelii, lumânări ce pot fi aprinse ulterior pe parcursul întregului an.

În timpul slujbei din Joia Mare se citesc cele 12 Evanghelii, prin care se aminteşte istoria mântuirii, începând cu Cina cea de Taină şi continuând cu prinderea Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, aducerea lui la arhiereii Ana şi Caiafa, condamnarea de către Sinedriu, judecarea de către Pilat, batjocorirea, răstignirea, moartea şi punerea sa în mormânt.

Superstiţii în Joia Mare: ce facem cu cele 12 lumânări

Fiecare creştin aprinde câte 12 lumânări pentru cele 12 evanghelii, iar una dintre lumânări poate fi dusă pentru a fi aprinsă în Noaptea de Înviere. După terminarea slujbei, cele 12 lumânări se duc acasă, urmând a fi folosite în timpul anului.

“În fiecare lună se aprinde câte o lumânare dintre cele 12. Lumânările se aprind la început de lună, în zile importante cum ar fi ziua naşterii, căsătoriei, sau ziua botezului. Cu această lumânare trebuie să existe o legătură sufletească. Ziua de joi este o zi importantă pentru feştania casei”, a explicat părintele Roman Pintea pentru Vocea Transilvaniei.

Odată citită cea de-a 12-a evanghelie, se încheie trasul clopotului şi începe bătutul toacelor.

“Ne amintim că în Joia Mare cerul s-a întunecat, soarele s-a dus până la asfinţit, iar catapeteasma s-a rupt. În aceste zile comunitatea este în doliu”, a mai spus părintele Pintea.

sursa: gandul.info


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Mâncăruri specifice românești de Paști: Ce fel de mâncare nu trebuie să lipsească de pe masă

Publicat

în

Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori ale anului, motiv pentru membrii familiei si prieteni sa se adune in jurul mesei de sarbatoare.

Masa tradițională pentru Paști este alcătuită la creștinii români din: drob de miel, ciorbă de miel, friptură de miel, ca dulciuri se mănâncă cozonacul cu diverse umpluturi și pasca cu brânză. Alături de aceste bucate se pregătesc ouă roșii.

Tradiția populară spune că, la răstignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un coș cu ouă pe care a vrut să le dea paznicilor. Aceștia au refuzat darul, batjocorindu-L și mai mult pe Iisus. Plângând în hohote, Maica Domnului a lăsat coșul la picioarele Răstignitului. Sângele, șiroind din trup, a împestrițat ouăle. Uitându-se la ele, Iisus Hristos a șoptit că din acea zi toți creștinii vor vopsi ouă roșii. În felul acesta, ouăle roșii au devenit un simbol al învierii.

Postul Paștelui, cel mai lung și cel mai aspru post de peste an, presupune ca trecerea la mâncăruri de dulce să fie cumpătată și cu chibzuială.

Mai întâi pe masă de Paşti se aşează aperitivele. Printre acestea drobul de miel şi ouă umplute, dar şi fel de fel de aperitive pe bază de aluat. Bineînţeles, ouăle roşii sunt cele mai importante.

Drobul de miel se prepară în aproximativ 120 de minute. Carnea de miel este, în general, nelipsită din preparatele de Paşti, iar drobul de miel este gustos şi uşor de preparat.

Aperitivele pe bază de aluat uşor de preparat sunt soluţii foarte bune nu doar pentru bufeturile suedeze, ci şi pentru a-ţi ţine musafirii ocupaţi până termini de aranjat masă. Pentru a umple aceste aluaturi nu există limite de creativitate, pentru că se pot folosi nu doar legume şi fructe crude, ci şi cu diverse tipuri de brânză sau cu carne.

Ouăle vopsite sunt nelipsite pe masă de Paşte. Ştiai că poţi vopsi ouăle în albastru folosind afine conservate sau portocalii, utilizând morcovi? Ori că poţi obţine culoarea verde din spanac, iar roşul din suc de rodie?

Supa sau ciorba de miel completează meniul tradiţional de Paşte. Supa de miel, pe lângă beneficiile nutrionale pe care le oferă organismului, este o mâncare delicioasă, care aduce savoare mesei de Paşte. Pe lângă celelalte preparate tradiţionale, bogate în grăsimi, supa de miel vine ca o alinare pentru stomac, uşurând digestia.

Printre felurile principale în meniul tradiţional de Paşte se poate numără stufatul de miel. Această este o mâncare tradiţională, care se prepară, în general, o singură dată pe an. De Paşte, la tăierea mielului, ceapă verde şi usturoiul verde sunt proaspete şi subţiri şi dau aromă minunată stufatului de miel.

Pe masă de Paşte se pot aşeza şi sarmalele în foi de varză. Este o mâncare tradiţională şi mai ales de sărbătoare.

La desert, cozonacii sunt cele mai des întâlnite deserturi de Paşte. Tot la desert se poate servi pască cu brânză şi stafide.

De pe masă tradiţională de Paşte nu lipsesc băuturile tradiţionale: băuturi spirtoase pentru începutul mesei şi vinuri pentru a acompania mâncărurile servite, scrie realitatea.net.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba