Știri

De la iarnă la primăvară, în primele două săptămâni din martie

Publicat

acum 3 ani

în

02/03/2021

De la iarnă la primăvară, în primele două săptămâni din martie. Vremea se va încălzi până în 6 martie, temperaturile ajungând până la maxime de 14 – 16 grade Celsius. Vor urma însă trei zile în care valorile termice vor scădea iar nopțile vor fi geroase, cu minime de pâna la minus 9 grade Celsius, potrivit prognozei meteorologilor pentru perioada 1 – 14 martie.

Primele două săptămâni ale lunii martie vor fi caracterizate de o vreme oscilantă, cu intervale în care valorile termice vor creşte pentru câteva zile, dar vor şi scădea brusc de a o zi la alta, iar precipitaţiile slabe se vor semnala în majoritatea regiunilor, din 5 martie, se arată în prognoza de specialitate, valabilă pentru perioada 1 – 14 martie, publicată luni de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM)

În Banat, la începutul primei săptămâni, valorile termice diurne vor fi în creştere treptată, astfel că în perioada 3 – 5 martie vremea va fi caldă, cu maxime medii de 14 – 16 grade, apoi se va răci brusc, iar media temperaturilor diurne se va situa în jurul a 6-7 grade, în intervalul 6 – 8 martie. După 9 martie, regimul termic va fi în uşoară creştere spre valori apropiate de normalul perioadei, medii ale maximelor de până la 10- 11 grade. Temperaturile minime se vor situa în medie între 0 şi 2 grade, cu excepţia nopţilor din perioada 7 – 10 martie, când vor fi mai scăzute, spre medii de la -3 la -2 grade. Începând cu data de 5 martie şi până la sfârşitul intervalului de referinţă, local şi temporar, se vor semnala precipitaţii slabe cantitativ.

În Crişana, valorile termice diurne vor fi în creştere treptată în primele zile ale intervalului. În perioada 3 – 5 martie vremea va fi caldă, cu maxime medii de 12 – 14 grade, după care se va răci brusc, iar media temperaturilor diurne va scădea spre 5 – 6 grade, în intervalul 6 – 8 martie. Începând cu data de 9 martie, regimul termic va fi în uşoară creştere spre valori apropiate de normalul perioadei, cu medii ale maximelor în jurul a 10 grade. Temperaturile minime se vor situa în medie între -1 şi 2 grade, mai puţin în nopţile din perioada 7 – 10 martie când vor fi mai scăzute, spre medii ce vor oscila între -5 şi -2 grade. Începând cu data de 5 martie şi până la sfârşitul intervalului de referinţă, local şi temporar, se vor semnala precipitaţii slabe cantitativ.

În zona Transilvaniei, la începutul primei săptămâni, valorile termice diurne vor fi în creştere treptată, astfel că în zilele de 4 şi 5 martie vremea va deveni caldă, cu maxime medii de până la 12 grade, apoi se va răci brusc, iar media temperaturilor diurne se va situa în jurul a 3 – 5 grade, în intervalul 6 – 8 martie. După 9 martie, regimul termic va fi în uşoară creştere spre valori apropiate de normalul perioadei, medii ale maximelor de până la 7 – 8 grade. Temperaturile minime vor fi preponderent negative şi se vor situa în medie între -4 şi -2 grade, dar în nopţile din perioada 7 – 10 martie acestea vor fi mai scăzute, spre medii între -8 şi -5 grade. Precipitaţii în general slabe cantitativ, vor fi pe arii restrânse în data de 1 martie şi din nou, cu caracter local şi temporar, începând cu 5 martie şi până la sfârşitul intervalului de referinţă.

În Maramureş, valorile termice diurne vor fi în creştere treptată în primele zile ale intervalului, iar în zilele de 3 şi 4 martie vremea va deveni caldă, cu maxime medii de 10 – 12 grade, apoi se va răci brusc, cu o medie a temperaturilor diurne ce va scădea spre 3 – 4 grade, în intervalul 6 – 8 martie. Din 9 martie, regimul termic va fi în uşoară creştere spre valori apropiate de normalul perioadei, cu medii ale maximelor în jurul a 8 grade. Temperaturile minime se vor situa în medie între -2 şi 1 grad, cu excepţia nopţilor din perioada 7 – 10 martie, când vor fi mai scăzute, spre medii de la -6 şi -4 grade. Începând cu data de 5 martie şi până la sfârşitul intervalului de referinţă, temporar, se vor semnala precipitaţii slabe cantitativ, pe arii mai extinse în 5 şi 6 martie, precum şi în perioada 11 – 14 martie.

În regiunea Moldovei, în intervalul 1 – 4 martie, procesul de încălzire se va resimţi mai ales la valorile diurne, astfel încât media temperaturilor maxime va creşte de la 5 la 14 grade, în timp ce media temperaturilor minime va oscila uşor în jurul valorii de zero grade. Între 5 şi 7 martie se estimează răcirea vremii, spre o medie a maximelor de 3 – 4 grade şi a minimelor de la -4 la -3 grade. A doua săptămână va fi caracterizată de o creştere treptată a valorilor termice, cu mici variaţii de la o zi la alta, iar în intervalul 12 – 14 martie vremea va deveni uşor mai caldă decât în mod obişnuit în a doua decadă a lunii martie, cu medii ale maximelor de 9 – 11 grade şi ale minimelor între -2 şi 0 grade.

Probabilitatea pentru precipitaţii în general slabe va fi mai ridicată în intervalul 5 – 7 martie şi în unele zile ale celei de-a doua săptămâni.

În Dobrogea, în intervalul 1 – 5 martie, procesul de încălzire se va resimţi îndeosebi la valorile diurne, cu o medie a temperaturilor maxime care va creşte de la 6 la 13 grade, în timp ce media temperaturilor minime se va situa între 2 şi 4 grade. Pe 6 şi 7 martie se estimează răcirea vremii, spre o medie a maximelor de 5 grade şi a minimelor între -1 şi 0 grade. Pe parcursul celei de-a doua săptămâni, prin creşterea treptată a valorilor termice, cu mici variaţii de la o zi la alta, se va ajunge ca, în intervalul 12 – 14 martie, vremea să devină uşor mai caldă decât în mod obişnuit în a doua decadă a lunii martie, cu medii ale maximelor de 8 – 9 grade şi ale minimelor de 1 – 3 grade. Probabilitate pentru precipitaţii slabe, predominant sub formă de ploaie, va fi mai ridicată în zilele de 6 şi 7 martie şi în unele zile ale celei de-a doua săptămâni.

În Muntenia, vremea se va încălzi până pe data de 5 martie, când va deveni caldă pentru această perioadă, cu temperaturi maxime ce vor creşte, în medie, de la 8 la 16 grade şi minime ce se vor situa, în medie, între zero şi două grade. Răcirea vremii estimată pentru intervalul 5 – 7 martie va conduce la o medie a maximelor în jurul a 6 grade şi a minimelor de circa -3 grade. A doua săptămână va fi caracterizată de o creştere treptată a valorilor termice, cu mici variaţii de la o zi la alta şi spre sfârşitul acesteia, vremea va deveni apropiată de normalul termic al celei de-a doua decade a lunii martie, cu medii ale maximelor de 9 – 11 grade şi ale minimelor în jurul a zero grade. Regimul pluviometric va fi în general deficitar, probabilitatea pentru precipitaţii urmând să fie în creştere în intervalele 6 – 8 martie şi 12 – 14 martie.

În Oltenia, vremea se va încălzi în intervalul 1 – 5 martie, devenind caldă pentru această perioadă, cu temperaturi maxime ce vor creşte, în medie, de la 10 la 16 grade şi minime ce se vor situa, în medie, între zero şi două grade. Răcirea prognozată pentru intervalul 5 – 7 martie va conduce la o medie a maximelor în jurul a 6 grade şi a minimelor de circa -3 grade. A doua săptămână va fi caracterizată de o creştere treptată a valorilor termice, cu mici variaţii de la o zi la alta. Spre finalul săptămânii viitoare vremea va deveni apropiată de normalul termic al celei de-a doua decade a lunii martie, cu medii ale maximelor de 9 – 11 grade şi ale minimelor în jurul a zero grade. Regimul pluviometric va fi în general deficitar, probabilitatea pentru precipitaţii urmând să fie în creştere în intervalele 6 – 8 martie şi 11 – 14 martie.

La munte, vremea se va încălzi până pe data de 4 martie, când media regională a temperaturilor maxime va fi de 5 – 6 grade şi cea a minimelor de la -3 la -2 grade. Răcirea prognozată pentru intervalul 5 – 7 martie va determina maxime, în medie, în jurul a -2 grade şi minime, în medie, de cuprinse între -9 şi -7 grade. În cea de-a doua săptămână a lunii martie, în ansamblu normală termic pentru această regiune, media temperaturilor maxime va creşte treptat spre zero şi două grade, iar cea a minimelor va ajunge la -6 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii, predominant ninsori va fi în creştere începând din data de 5 martie, scrie dcbusiness.ro.

Publicitate

Știri

Duminica Tomii, a doua duminică după Paști: Semnificația sărbătorii

Publicat

acum 12 ore

în

11/05/2024

Simona Lodroman

Duminica Tomii, prima duminică după Paşti este dedicată Apostolului Toma în calendarul ortodox şi sufletul morţilor în Calendarul Popular

Duminica Tomii – poarta numele de Pastile cel Mic si are o semnificatie aparte. Duminica Tomii este închinată sufletelor morților în calendarul popular, iar credincioșii au câteva obiceiuri și tradiții importante.

Este o sărbătoare populară cu dată mobilă, sinonimă cu Paştele Morţilor sau Lunea Morţilor, dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor. Blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască). Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici“ şi „acolo“ Paştele Blajinilor sau Paştele Morţilor.

Credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, fac libaţiuni, se întind mese festive (rituale) în cimitir, lângă biserică sau în camp, la iarbă verde.. „Acolo“, după un an de post şi izolare, bărbaţii se întâlnesc cu femeile pentru procreare, se ospătează cu resturile de alimente trimise pe apă, căzute pe Pământ şi în iarbă, sau date de pomană de rudele de „aici“. Astfel, oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele cu moşii şi strămoşii „aici“, prin venirea spiritelor morţilor când se deschid mormintele şi cerurile la Joimari sau separate, oamenii „aici“ şi Blajinii „acolo“, dar cu alimente şi băutură expediate prin diferite tehnici de oamenii de „aici“.

Duminica Tomii. Asezata imediat dupa Saptamana Luminata, duminica Tomii prelungeste taina Sfintei Invieri, fiindca Sfantul Apostol Toma, numit si Geamanul, cunoscut ca „Toma necredinciosul’, vazandu-L pe Mantuitorul, cu toate ca initial se indoise la primirea vestii ca Hristos a inviat, se rusineaza de necredinta sa si marturiseste plenitudinea dumnezeirii, scrie Jurnalul.ro.

În Banat, femeile dau pomeni pe ape curate, curgătoare, pentru slobozirea sufletelor răposaților. Bătrânele caselor înroșesc ouăle în ajunul sărbătorii, iar copiii adună ramuri fragede de alun sau de salcie, din care împletesc mici coșulețe.

Duminică dimineața, după slujba Utreniei, ouăle și colacii vor fi sfințiți de preoți. Apoi se vor căuta irugi, cursuri curate de ape curgătoare. Aici, oul, colacul și o lumânare aprinsă sunt așezate în fiecare coșuleț împletit și se dă drumul pe apă pentru a ajunge la sufletele morților. Oamenii cred că prin aceste ofrande sufletele morților vor fi eliberate de o parte din păcatele grele și vor putea umbla în locurile în care doresc. După Sfânta Liturghie, preoții ortodocși vor merge în cimitire și vor face slujbe pentru cei plecați în ”lumea blajinilor”, sfințind mormintele și pomenile aduse de familiile celor ce-și dorm somnul de veci.

În credința populară, în lunea după Duminica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor. În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de rohmani. Paștele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În credința ortodoxă se pune accent și pe cultul morților. Paștele blajinilor sau Paștele morților reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiți — spovediți, împărtășiți și cu lumânare — sau nepregătiți. Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.

Blajinii, oameni blânzi și pașnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pamântului. Ei sunt anunțați că a sosit Paștele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).

Sursa:realitatea.net și traditieialomita.ro

Citește mai mult

Știri

Evenimente în luna mai în Alba: Care sunt acestea

Publicat

acum 21 de ore

în

11/05/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Care sunt evenimentele din luna mai în Alba

În luna mai s-au desfășurat, sunt în derulare sau urmează să se desfășoare o serie de evenimente în județul Alba.

Iată care sunnt evenimentele în derulare sau care urmează să se desfășoare:

*10-12 mai

10.00-20.00 Târgul de Carte Alba Transilvana

(Esplanada Muzeului Național al Unirii Alba Iulia)

*11-12 mai

Zilele Băilor Sărate Ocna Mureș

(Băile Sărate Ocna Mureș)

*13-19 mai Sărbătoarea Libertății

(Câmpia Libertății, Palatul Cultural din Blaj)

Citește mai mult

Știri

Sâmbăta din Săptămâna Luminată păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri: Istoria legată de acestă zi

Publicat

acum o zi

în

10/05/2024

Simona Lodroman

Prima săptămână de după Paşte, cunoscută şi sub denumirea de Săptămâna Luminată, are o semnificaţie aparte

Potrivit credinţei populare, în aceste zile, de la Înviere și până la Duminica Tomei, Raiul este deschis. Pe 08 mai este Sâmbăta Luminată, zi cu mare însemnătate pentru creştinii ortodocşi. În Sâmbăta Luminată credincioşii merg la biserică cu un ou roşu pentru a se împărtăşi.

În această zi nu se îngenunchează, oamenii nu fac mătănii, ci doar se închină. Iisus Hristos nu îi vrea pe oameni în umilinţă, ci să se îndrepte spre căinţă. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, deoarece morţii vor fi pomeniţi luni, după Duminica Tomei.

Săptămâna Luminată deschide perioada liturgică de 50 de zile până la Rusalii, numită Penticostar, în care rânduielile Bisericii se schimbă. Zilele din Săptămâna Luminată au semnificaţii speciale, dar şi denumire precise: Lunea Albă, Marţea Albă, Sfânta Miercuri, Joia Verde, Vinerea Scumpă sau Fântâniţa, Sâmbăta Luminată și Duminica Luminată. În Săptămâna Luminată, credincioşii trebuie să ţină cont de anumite reguli, potrivit tradiţiilor şi obiceiurilor străvechi.
Sâmbăta Luminată păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii (ce este sărbătorită la o săptămână după Paşte).

În această perioadă, credincioşii nu îngenunchează (nu fac mătanii), ci doar se închină. Hristos nu ne vrea în umilinţă, ci vrea să ne îndreptăm, nu vrea prosternare, ci căinţă şi biruinţa asupra propriilor păcate. După Sâmbăta Luminată, urmează Duminica Tomei, o sărbătoare a morților. În această zi, sunt pomeniți cei care au murit înecați.

Sâmbăta Luminată face parte din Săptămâna Luminată. Denumirea de Săptămâna Luminată, din care face parte și Sâmbăta Luminată, explică teologii, provine de la un obicei practicat în vechime, când Botezul era săvârşit în noaptea de Paşte. Cei botezaţi erau numiţi „luminaţi” şi purtau haine albe în toată săptămâna de după Paşte. Se pare că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată.

Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Sâmbăta Luminată și Duminica Tomei.

Sâmbăta Luminată: Tradiții și obiceiuri

Sâmbăta Luminată păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii (ce este sărbătorită la o săptămână după Paşte).

În această perioadă credincioşii nu îngenunchează (nu fac mătanii), ci doar se închină. Hristos nu ne vrea în umilinţă, ci vrea să ne îndreptăm, nu vrea prosternare, ci căinţă şi biruinţa asupra propriilor păcate. După Sâmbăta Luminată, urmează Duminica Tomei, o sărbătoare a morților. În această zi, sunt pomeniți cei care au murit înecați.
Sâmbăta Luminată: Istoricul acestei sărbători

Istoria legată de Sâmbăta Luminată, care mai este numită și Sâmbăta Sfântului Cuvios loan şi a ucenicului Sfântului Grigorie Decapolitul este următoarea: Sfântul Cuvios Ioan, iubitor de pustie încă din tinereţe, a plecat la Sfântul Grigorie Decapolitul, unde a intrat în monahism. În timpul luptei împotriva sfintelor icoane a împăratului Leon Armeanul (813-820), Sfântul Grigorie împreună cu Sfântul Ioan şi cu Sfântul Iosif Imnograful, un alt ucenic al său, au plecat în Bizanţ. Cei trei mergeau prin cetăţi îndemnând poporul să cinstească sfintele icoane. Sfântul Grigorie a trimis pe Sfântul Iosif să-i înştiinţeze şi pe creştinii din Roma, dar a fost prins în insula Creta. Acesta este adevărul legat de Sâmbăta Luminată. În acest timp, Sfântul Grigorie Decapolitul a trecut la Domnul şi a fost îngropat de Sfântul Ioan. Nu după mult timp a trecut la cele veşnice şi Sfântul Ioan, de care a avut grijă Sfântul Iosif, care fusese eliberat din temniţă. Mai târziu, Sfântul Iosif Imnograful a zidit o biserică aproape de Bizanţ în cinstea Sfântului Nicolae şi a adus aici moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul şi ale Sfântului Cuvios Ioan.
Sâmbăta Luminată, face parte din Săptămâna Luminată

Denumirea de Săptămâna Luminată, din care face parte și Săptămâna Luminată, explică teologii, provine de la un obicei practicat în vechime când Botezul era săvârşit în noaptea de Paşte. Conform crestinortodox.ro, cei botezaţi erau numiţi „luminaţi” şi purtau haine albe în toată săptămâna de după Paşte. Se pare că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Sâmbăta Luminată și Duminica Tomei, sărbătorită anul acesta pe 19 aprilie, la exact o săptămână după Duminica Paştelui. În Duminica Tomei, Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte, practic, pe Sfântul Apostol Toma.

Sursa:romaniatv.net