Știri
2.815 cazuri noi COVID-19, 62 de decese și 935 persoane internate la ATI, în 24 de ore
2.815 cazuri noi COVID-19, 62 de decese și 935 persoane internate la ATI, în 24 de ore
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.815 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.
Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate(total) Număr de cazuri nou confirmate Incidența înregistrată la 14 zile
1. Alba 14844 89 2,12
2. Arad 16530 72 1,1
3. Argeș 20736 34 0,56
4. Bacău 19565 71 0,97
5. Bihor 20738 61 0,78
6. Bistrița-Năsăud 8539 12 0,7
7. Botoșani 10507 50 1,12
8. Brașov 30607 114 2,29
9. Brăila 9575 12 0,57
10. Buzău 9302 23 0,57
11. Caraș-Severin 8076 38 0,9
12. Călărași 7441 15 0,72
13. Cluj 38090 126 2,43
14. Constanța 31171 104 1,32
15. Covasna 5783 21 0,6
16. Dâmbovița 17189 32 0,83
17. Dolj 18534 80 1,21
18. Galați 19716 72 0,88
19. Giurgiu 7547 16 0,72
20. Gorj 6359 34 1,33
21. Harghita 6043 16 0,56
22. Hunedoara 14762 82 1,47
23. Ialomița 8008 30 0,87
24. Iași 32603 87 0,78
25. Ilfov 30082 137 2,13
26. Maramureș 15608 129 3,02
27. Mehedinți 5831 22 0,76
28. Mureș 17481 48 0,99
29. Neamț 13475 47 1,03
30. Olt 11041 23 0,68
31. Prahova 26807 45 0,69
32. Satu Mare 9230 51 1,66
33. Sălaj 7623 26 1,45
34. Sibiu 19332 94 1,3
35. Suceava 20250 107 1,32
36. Teleorman 9532 37 1,2
37. Timiș 35934 242 3,84
38. Tulcea 6256 14 0,54
39. Vaslui 12589 35 0,87
40. Vâlcea 11452 38 0,79
41. Vrancea 8000 20 0,4
42. Mun. București 124402 373 2,09
43. Cazuri noi nealocate pe județe 1595* 36
TOTAL 768.785 2.815
*Referitor la „cazurile noi nealocate pe județe”, facem precizarea că numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate și centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus. Astfel, conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică și atribuite cazurile pozitive județului/localității de care aparțin persoanele infectate.
Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 699 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.
Nr. Crt. JUDEȚ Probe pozitive la retestare
1 ALBA 24
2 ARAD 23
3 ARGEŞ 18
4 BACĂU 12
5 BIHOR 10
6 BISTRIŢA-NĂSĂUD 5
7 BOTOŞANI 23
8 BRĂILA 1
9 BRAŞOV 14
10 BUZĂU 5
11 CĂLĂRAŞI 3
12 CARAŞ-SEVERIN 16
13 CLUJ 28
14 CONSTANŢA 71
15 COVASNA 1
16 DÂMBOVIŢA 3
17 DOLJ 26
18 GALAŢI 22
19 GIURGIU 3
20 GORJ 24
21 HARGHITA 5
22 HUNEDOARA 23
23 IALOMIŢA 6
24 IAŞI 25
25 ILFOV 15
26 MARAMUREŞ 11
27 MEHEDINŢI 5
28 MUNICIPIUL BUCUREŞTI 102
29 MUREŞ 16
30 NEAMŢ 11
31 OLT 17
32 PRAHOVA 13
33 SĂLAJ 7
34 SATU MARE 18
35 SIBIU 6
36 SUCEAVA 23
37 TELEORMAN 9
38 TIMIŞ 28
39 TULCEA 7
40 VÂLCEA 9
41 VASLUI 7
42 VRANCEA 4
Total 699
Până astăzi, 19.588 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 16.02.2021 (10:00) – 17.02.2021 (10:00) au fost raportate 62 de decese (37 bărbați și 25 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Bacău, Bihor, Botoșani, Brăila, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea, Ilfov și București.
Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 7 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 11 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 20 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 22 decese la categoria de peste 80 de ani.
58 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 2 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 6.895. Dintre acestea, 935 sunt internate la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 5.777.072 de teste RT-PCR și 222.655 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 27.362 de teste RT-PCR (18.188 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.174 la cerere) și 7.567 teste rapide antigenice.
De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 189 teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 17 februarie a.c.
Pe teritoriul României, 40.027 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.877 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 61.006 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 134 de persoane.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.369 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 677 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 16 februarie, 5.166 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.193.720 de lei.
De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 8 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.
Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.
Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 8.804 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.375 în Italia, 2.278 în Spania, 193 în Marea Britanie, 125 în Franța, 3.116 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 7 în Suedia, 137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 43 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 2 în Bulgaria, 12 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 13 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 2 în Singapore, 3 în Tunisia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă și Croația. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 151 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 25 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 4 în Irlanda, 2 în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Bunele maniere, de ieri și până azi: Cele mai ciudate explicații ale bunelor maniere
Deși unele dintre ele par de neînțeles sau au explicații dintre cele mai ciudate, bunele maniere s-au păstrat până în ziua de astăzi și contribuie la relaționarea în bune condiții cu ceilalți, întrucât sunt un set de reguli care, dacă sunt respectate, îi fac pe oameni să se simtă bine în compania noastră.
Deși obiceiurile diferă de la o țară la alta, a dărui flori unei doamne, a contribui la spălarea vaselor după o cină, sunt lucruri întâlnite în toată lumea și pe care mulți le respectă cu strictețe, tocmai pornind de la acest cod.
Se presupune că prima carte de bune maniere a fost scrisă în jurul anului 2400 î.Hr. de către Ptah-hotep, edilul Egiptului. Codul bunelor maniere își are rădăcinile în Antichitate, odată cu dezvoltarea artei oratorice și a teatrului. În vremurile acelea se punea foarte mare accent pe gesturi, pe miscările corpului, considerându-se deosebit de importante pentru exprimarea nobleții și perfecțiunii spiritului. Gesturile trebuiau să fie moderate, nici foarte iuți, dar nici foarte domoale. Confucius considera că omul nu se poate purta normal decât utilizând un cod, niște reguli, bunele maniere fiind astfel încorporate de atunci în unele norme sociale.
În Evul Mediu percepția despre gesturi s-a schimbat, considerându-se că acestea puteau exprima ceea ce se află în interiorul unei persoane, caracterul acesteia, slăbiciunile, punctele forte. Disciplinându-și gesturile, omul se putea cizela, putea deveni mai bun.
În Franța secolelor XII-XVIII s-au pus bazele normelor de bună purtare cunoscute și în ziua de astăzi. Grădinarul-șef al regelui Ludovic al XIV-lea a cerut Majestății Sale să facă un act ce stipula respectarea a unor reguli de purtare, deoarece, neatenți fiind, nobilii călcau peluzele proaspăt însămânțate ale Parcului de la Versailles, deși grădinarul îi atenționase prin diverse inscripții că acest lucru este interzis. Astfel, bunele maniere erau împărtășite membrilor curții sale cu ajutorul unor cărți mici pentru ca toți oamenii să aibă un comportament civilizat și unitar în prezența Majestății Sale. Acea bucată de hârtie pe care erau notate bunele maniere purta numele de „etichetă”.
Deși „eticheta” provine de la francezi, George Washington nu s-a lăsat mai prejos și la vârsta de 16 ani a transcris lucrarea „Reguli Civice și Comportamentul decent în prezența cuiva și în timpul conversațiilor” ce cuprindea 110 reguli de conduită.
Mai târziu, în 1922, Emily Post publică lucrarea „Eticheta – în Societate, în Afaceri, în Politică și Acasă”, un bestseller ce a promovat bunele maniere.
Din 1978, Judith Martin (Miss Manners), jurnalist american, răspunde întrebărilor despre etichetă și scrie eseuri pe probleme de maniere, sau clarifică esențialele calități ale politeții. Aceasta a povesteste într-un interviu din 1995 importanța bunelor maniere: „ Dacă te comporți într-un mod care-i ofensează pe oamenii cu care ai de-a face, aceștia se vor îndepărta de tine. Există o mulțime de oameni care afirmă: Nu ne pasă de etichetă, dar nu putem accepta felul în care așa-și-așa se comportă și nu-l vrem în jurul nostru.” Miss Manners spune care este marele minus al bunelor maniere: „Eticheta nu are mari sancțiuni așa cum are legea. Dar cea mai mare sancțiune pe care o putem aplica este de a nu avea de-a face cu acești oameni și de a-i izola deoarece comportamentul lor este insuportabil.”
Cele mai ciudate explicații ale bunelor maniere
De ce bărbatul trebuie să meargă, alături de femeie, pe partea exterioară a drumului este lesne de înțeles, dar de ce trebuie să spunem „noroc” sau „sănătate” unei persoane care strănută? Sau de ce bărbații le oferă flori femeilor?
De ce trebuie să spunem „noroc” sau „sănătate” unei persoane care strănută?
În ziua de astăzi această regulă este discutabilă, întrucât se recomandă ignorarea momentului și evitarea oricărei remarci atunci când cineva strănută în imediata vecinătate. Cu toate acestea, faptul că îi urezi „sănătate” cuiva care dă semne de guturai este considerat un gest de bunătate și solidaritate. În trecut, oamenii considerau că îți poți pierde sufletul sau bătăile inimii ți s-ar putea opri în urma unui strănut. În acest caz, „Fii binecuvântat” era o considerată o urare cu puteri oarecum vindecătoare, fiind menită să prevină aceste nenorociri, mai ales că pe atunci oamenii mureau din simple răceli sau gripe din cauză că medicina nu era prea dezvoltată.
De ce bărbații oferă flori femeilor?
Oferirea florilor de către bărbați este un obicei originar din Evul Mediu , deoarece baia era considerată ceva murdar și întâmplându-se doar o singură dată pe an. Astfel, florile aveau rolul de a îndepărta mirosule neplăcute ale doamnelor ce-și neglijau igiena corporală. Bineînțeles, în prezent florile nu mai sunt oferite cu același scop, ci sunt oferite în semn de respect și iubire la aniversări și alte evenimente importante.
De ce trebuie să ne astupăm gura cu mâna atunci când căscăm?
Deși în zilele noastre această regulă are o cu totul altă explicație, în trecut, oamenii considerau că în cazul strănutului sau al căscatului sufletul putea fi eliberat din corpul uman sau necuratul ar putea pătrunde în acesta. Astfel, astupându-ți gura cu mâna eviți pericolul întâmplării unor asemenea lucruri neplăcute.
De ce bărbatul trebuie să intre primul într-un taxi?
Bărbatul trebuie să intre primul într-un taxi pentru ca nu cumva să se trezească fără domnița lui, așa cum se întâmpla în Evul Mediu, atunci când amanții înlocuiau birjarii unor trăsuri pentru a le fura aristocraților reprezentantele sexului frumos. Această regulă se păstrează și în ziua de astăzi pentru a-i scuti pe bărbați de evenimentele neplăcute.
Sursa:historia.ro
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLEȘtiri
Ia, parte din costumul popular, zestre de preț: Care este simbolistica motivelor populare de pe ia românească
Cămașa populară românească parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale își au originea în portul tracilor, geților și dacilor
Costumul popular se prezintă aparent diferit de la o zonă la alta, însă şi-a păstrat o structură unitară în ceea ce priveşte materia primă din care se realizează, croiala, coloritul şi ornamentaţia. Cel mai des vom întâlni pe ii motive străvechi, geometrice și florale.
Motivul românesc, prezent pe orice obiect, variază în funcție de utilizarea dată pieselor brodate: podoabă, îmbrăcăminte, uz casnic. La obiectele de uz casnic și la obiectele de îmbrăcăminte pentru sărbători ca: ie, cămașă bărbătească, pieptar, cojoc etc., se folosesc motive în componența cărora intră floarea, figurile abstracte (geometrice), animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii purtau haine brodate cu simboluri care aveau semnificații importante pentru ei. Totodată, se diferențiau zonele geografice de proveniență, preocupările persoanei, statutul social, marital etc. Brodate pe față, spate sau mâneci, aceste simboluri învăluie protector persoanele care poartă iile, ținând răul și ghinionul departe.
Dintre simbolurile des folosite pe ii întâlnim spirala și spirala dreaptă, crucea, soarele, coarnele de cerb, liniile drepte, liniile duble drepte, liniile cu dreptunghi, liniile ondulate, copacul sau ramurile, fiecare dintre ele având semnificații aparte.
Simboluri pe ia românească: spirala și crucea
Spirala reprezintă eternitatea, trecerea timpului, un semn universal al vieții și perenității sale, al energiei. Acest simbol se folosește încă din perioada culturii Cucuteni. Sursa de viață este redată prin intermediul spiralei, simbol al fecundității. Poate fi și semn dual, masculin-feminin, întuneric-lumină etc. Crucea reprezintă credința omului în Dumnezeu, însăși croiala iei având forma crucii.
Liniile drepte orizontale sugerează moartea, întreruperea unei etape a vieții omului, pe când liniile drepte verticale, viața. Liniile ondulate ușor ne trimit cu gândul la apă, la curățenia și purificarea pe care le aduce ea, iar copacul sau ramurile simbolizează trăinicia și viața durabilă, renașterea an de an.
În Dobrogea sunt des întâlnite următoarele motive: romburi, dreptunghiuri, pătrate și linii frânte, numite plastic „pui”, „iarba întoarsă”, „șarampoi”, „urma iepurelui”, exprimând matricea universului în care femeia trăiește și muncește .
Simboluri ancestrale
Coarnele de cerb sunt dintre cele mai vechi simboluri. Ele simbolizează vitalitate, regenerare, putere, fiind un simbol purtat cu precădere de tinerele care doreau să rămână însărcinate. Soarele este și el un simbol ancestral, fiind folosit atât în forme stilizate, cât și ca o floare – floarea soarelui. El reprezintă legătura omului cu divinitatea, cu roadele pământului, și este dătător de viață.
Romburile se întâlnesc încă din perioada culturii Cucuteni și sunt reprezentări ancestrale ale zeităților. Alte simboluri străvechi sunt spirala (continuitatea vieții în orice împrejurare) și pomul vieții (liantul dintre cer și pământ).
Motivele și simbolurile se deosebesc de la o zonă etnografică la alta. Vom întâlni două categorii de motive ornamentale mari: după forma și tipul de stilizare și după conținutul tematic.
După formă și tip de stilizare acestea sunt geometrice, negeometrice sau liber desenate, iar după conținut, motivele ornamentale sunt abstracte, realiste și simbolice. Motivele ornamentale abstracte se întâlnesc aproape în toate zonele noastre etnografice – dintre acestea numim punctele, liniile, figurile geometrice.
Dintre motivele ornamentale realiste, multe redau fenomene cerești și reprezentări de corpuri cerești: fulgere, reprezentate în zig-zag; calea laptelui, steluțele, soarele. Altele redau regnul vegetal: plante, frunze, flori (pot fi reprezentate și cu șase sau opt petale), fructe (cel mai des întâlnim spicul de grâu, ghinda, știuletele, afina, strugurele, mărul, părul); spirale, care amintesc de cârceii de viță de vie sau de dovleac), zoomorfe (coarnele berbecului și fruntea boului; vrabia, porumbelul, cocorii, găinușa, rândunica) și antropomorfe (siluete de femei sau părți ale corpului omenesc: ochiul).
Motivele care au ca izvor de inspirație obiectele de muncă: cârligul, grebla, furca, sapa, jugul) și sociale (aspecte din viața socială: sfăditele, porumbelul păcii) nu s-au bucurat de o răspândire la fel de mare.
Sursa: invietraditia.ro
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLECasa Scaunelor Săseşti din Alba Iulia: În anii 1700 era sediul corpului de gardă principal
Clădirea care găzduieşte astăzi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Alba este cunoscută sub numele de Casa Scaunelor Săseşti.
Prin denumirea ei, ne reaminteşte perioada în care Alba Iulia era capitala principatului Transilvaniei iar principii s-au străduit să transforme în aşa fel edificiul, încât să reflecte importanţa politică a oraşului. În secolele XVI și XVII, oraşele ardelene, precum şi comitatele sau scaunele săseşti şi secuieşti deţineau la Alba Iulia facilităţi pentru găzduirea emisarilor trimişi la lucrările dietelor sau cu misiuni la curtea princiară.
O transformare importantă a Alba Iuliei a survenit ca urmare a instalării în oraş a reginei Isabella şi a fiului său, regele Ioan Sigismund, în anul 1542. Pentru următorii principi ai Transilvaniei, un obiectiv important a devenit transformarea fostului centru episcopal, în care pe lângă palat şi casa prepozitului existau probabil locuinţe ale arhidiaconilor. Alba Iulia a devenit astfel o adevărată reşedinţă princiară. Deja din ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, oraşele, comitatele şi scaunele principatului au început să cumpere clădiri în Alba Iulia, destinate găzduirii propriilor reprezentanţi trimişi în capitală.
Casa scaunelor săseşti este amplasată în partea nord-estică a castrului roman, pe vechea uliţă a saşilor (Zaz utcza), într-o zonă în care la sfârşitul secolului al XVI-lea oraşul Braşov îşi cumpărase de la Mihail şi Gabriel Lenches de Varadino o casă cu grădină pentru suma de 700 de florini. Reşedinţa era învecinată cu cea a orfanilor notoriului Pancratius Sennyey, fost consilier al principelui Sigismund Báthory. În 1624, ulița sașilor sau a Sibiului trecea printre Colegiul Academic şi zidul de răsărit al Cetăţii către zidul de miazănoapte. În apropierea aceluiaşi amplasament, în anul 1624, orașul Bistriţa a cumpărat o clădire pentru suma de 110 florini, într-un loc în care se mai găseau casele scaunelor Mediaş, Sighişoara şi Sibiu.
Clădirea de astăzi, având planul în forma literei U, este o construcţie compozită, rezultat al unor modificări survenite între secolele XVI şi XIX. Cea mai veche parte este latura de nord, care a fost probabil unul dintre edificiile deţinute de scaunele săseşti menţionate mai sus. Această porţiune se suprapune pe zidul fortificaţiei romane. Planurile din prima jumătate a secolului al XVIII-lea înfăţişează mai multe clădiri cu plan pătrat sau dreptunghiular, care închideau un careu. La începutul secolului al XIX-lea i s-au adăugat laturile de est şi de sud, construcţia dobândind astfel forma cunoscută astăzi. Ea apare sub diverse denumiri între secolele XVIII şi XX, fapt ce reflectă schimbarea destinaţiilor. La 1736 era sediul directorului fortificaţiei, în 1747 era corpul de gardă principal. În 1823 a ajuns să fie numită casa inginerului. În 1903, aici se afla Direcția de Geniu. În 1920 a devenit pavilion ofiţeresc, pentru ca din 1929 aici să funcţioneze prefectura judeţului Alba. (C.P.G.)
Sursa:memoriaurbis.apulum.ro
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Bunele maniere, de ieri și până azi
Bunele maniere, de ieri și până azi: Cele mai ciudate explicații ale bunelor maniere Deși unele dintre ele par de...
Ia, parte din costumul popular, zestre de preț: Care este simbolistica motivelor populare de pe ia românească
Cămașa populară românească parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale își au originea în...
Casa Scaunelor Săseşti din Alba Iulia: În anii 1700 era sediul corpului de gardă principal
Casa Scaunelor Săseşti din Alba Iulia: În anii 1700 era sediul corpului de gardă principal Clădirea care găzduieşte astăzi Inspectoratul...
Tulnicul, simbol al Țării Moților: Instrumentul muzical face parte din moştenirea culturală a poporului român
Patrimoniul cultural este, cu siguranță, cel mai de preț lucru pe care îl avem Tocmai de aceea, Tulnicul, simbol al...
Drum nou spre cimitirul din Beldiu: Lucrări în curs
Lucrări în curs la un drum nou spre cimitirul din Beldiu Se lucrează la accesul spre cimitirul sătesc Beldiu. Se...
Punte pietonală în reparație capitală la Sebeș
Sebeș: Punte pietonală în reparație capitală Serviciul Public de Administrarea Patrimoniului Sebeș informează cetățenii că puntea care face legătura între...
Care este exponatul lunii mai la Muzeul de Științele Naturii din Aiud
Baritina, exponatul lunii mai la Muzeul de Științele Naturii Aiud Baritina este exponatul lunii mai la Muzeul de Științele Naturii...
„History Challenge” în Cetatea Alba Carolina
„History Challenge” în Cetatea Alba Carolina Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia a găzduit recent a doua activitate din...
Zilele Comunei Șugag: Când vor avea loc
Când vor avea loc Zilele Comunei Șugag În curând se va desfășura o nouă ediție a Zilelor Comunei Șugag. Evenimentul...
Filmul „Avram Iancu împotriva imperiului”, proiecție la Blaj, vineri 17 mai
Proiecție la Blaj a filmului „Avram Iancu împotriva imperiului” Filmul „Avram Iancu împotriva imperiului” va fi proiectat la Palatul Cultural...
Activitate reluată la cabinetul ambulatoriului de specialitate – psihiatrie al Spitalului Municipal Blaj
La cabinetul ambulatoriului de specialitate – psihiatrie al Spitalului Municipal Blaj, activitate reluată Cabinetul ambulatoriului de specialitate – psihiatrie al...
Șase medici noi la Spitalul Municipal Blaj
La Spitalul Municipal Blaj, șase medici noi În ultimele două săptămâni au fost organizate concursuri pentru ocuparea a șase posturi...
18 mai: Ziua internațională a muzeelor
Zi internațională dedicată muzeelor La 18 mai, în fiecare an, este sărbătorită Ziua internaţională a muzeelor, un eveniment organizat începând...
„Săptămâna Școală în Siguranță” în Alba
În Alba, ”Săptămâna Școală în Siguranță” Până în 17 mai, Inspectoratul de Poliție Județean Alba desfășoară activitatea „Săptămâna Școală în...
O tânără din Timișoara, câștigătoare a trofeului „Voices”, la Alba Iulia
O tânără din Timișoara, câștigătoare a trofeului „Voices”, la Alba Iulia Duminică 12 mai a avut loc, la Casa de...
Un nou concurs cu tematică de protecție civilă în Alba: Care au fost câștigătorii
Care au fost câștigătorii concursului cu tematică de protecție civilă din Alba „Cu viața mea apăr viața!” este deviza sub...
-
Știriacum 2 săptămâni„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 2 săptămâni
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 2 săptămâni
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum o săptămână
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 15 ore
Urcatul oilor la stână: Datini, tradiții și obiceiuri românești în luna mai
-
Știriacum o săptămână
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 7 zile
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic
-
Știriacum 2 săptămâni
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
