Rămâi conectat

Știri

Ziua Îndrăgostiților: Când și cum au apărut felicitările adresate persoanei iubite

Publicat

în

Una dintre cele mai comercializate sărbători din an este Ziua Îndrăgostiților

În această zi, felicitările decorate simboluri ale dragostei sunt la mare căutare.

Se spune că sărbătoarea dragostei îşi are originile în Roma Antică, dar oare hârtiuţele frumos colorate, ce conţin cuvinte călduroare adresate persoanei iubite când au apărut prima dată?

Se pare că originea sărbătorii de Sfântul Valentin datează încă din antichitate, când romanii sărbătoreau în perioada 13-15 februarie Lupercalia, un mic festival al fertilităţii. Romanii sacrificau capre, cu ale căror piei îşi înfăşurau soţiile, pentru ca acestea să fie fertile. Cât despre Sfântul Valentin, se pare că au existat doi martiri cu acest nume, care au murit în numele creştinismului în Roma Antică:Valentin din Terni în anul 197 şi Valentin din Roma în anul 496. Legenda spune că Sfântul Valentin, întemniţat, s-ar fi îndrăgostit de fata unuia dintre paznici. El i-ar fi trimis fetei o scrisoare la finalul căreia s-a semnat “ de la Valentinul tău”-aceasta ar fi fost prima menţiune de acest fel. O legătură între ziua îndrăgostiţilor şi Sfântul Valentin se concretizează în 1382, când Geoffrey Chaucer scrie poemul “Parlement of Foules” în onoarea cuplului Richard al II-lea şi Anna de Boemia.

În Franţa secolului al XV-lea, ziua de 14 februarie devine o festivitatea dragostei, sărbătorită anual. Prima felicitare scrisă pe un pergament datează din 1415, imediat după bătălia de la Agincourt, când închis în Turnul Londrei, Ducele de Orleans îi scrie soţiei sale:Je suis desja d’amour tanné, Ma tres doulce Valentinée.Această scrisoare este păstrată astăzi în colecţia de manuscrise ale British Library. Tot aici se găseşte şi prima scrisoare de dragoste cu ocazia Sfântului Valentin, în limba engleză, scrisoare ce datează din 1477. Aceasta a fost trimisă de o anume Margery Brews logodnicului ei, John Paston. În scrisoare, Margery îşi descrie iubitul ca fiind al ei “mult iubit Valentin”.

În secolul al XVII-lea, ziua îndrăgostiţilor este menţionată de către Shakespeare în “Hamlet”, când Ofeliei îi sunt atribuite replicile: To-morrow is Saint Valentine’s day, All in the morning betime, And I a maid at your window, To be your Valentine.

În secolul al XVIII-lea apare unul dintre cele mai cunoscute poeme de dragoste din lume. Versurile au fost găsite într-o carte cu poezii pentru copii, tipărită în 1784:The rose is red, the violet’s blue, The honey’s sweet, and so are you.Cu toate acestea, poezia originală datează din 1590, când Sir Edmund Spenser scrie în The Faerie Queen:She bath’d with roses red, and violets blew, And all the sweetest flowres, that in the forrest grew.

Primele felicitări de Sfântul Valentin au fost trimise în secolul al XVIII-lea, fiind realizate manual. Cei îndrăgostiţi decorau foile de hîrtie cu diverse simboluri ale dragostei, şi scriau câteva rânduri persoanei iubite. Apoi, erau lăsate în cutia poştală, strecurate pe sub uşa, sau lăsate sub preşul de la intrare. În epoca georgină a Marii Britanii au apărut pentru prima dată felicitările tipărite. Cel mai vechi exemplar datează din 1797 şi  este păstrat la York Castle Museum. Felicitarea a fost trimisă de către o femeie pe nume Catherine Mossday către Mr. Brown, în Londra. Felicitarea era decorată cu flori şi imagini ale lui Cupidon, şi avea câteva rânduri printate: Since on this ever Happy day, 
All Nature’s full of Love and Play Yet harmless still if my design, 
’Tis but to be your Valentine.

În secolul al XIX-lea, revoluţia industrială a adus în Marea Britanie îmbunătăţiri în domeniul tiparului şi al manufacturii. Din acest motiv, realizarea felicitărilor de ziua îndrăgăstiţilor a devenit mult mai facilă, iar în scurt timp acestea au devenit extrem de populare.  Este estimat faptul că în 1820, doar în Londra au circulat peste 200 000 de astfel de felicitări. Din epoca victoriană au supravieţuit timpului multe felicitări, peste 1700 de exemplare fiind expuse la Muzeul din Londra. Colecţia a aparţinut lui Jonathan King, cel care a deţinut o mică firmă de fabricat astfel de scrisori de dragoste. Existenţa acestor exemplare demonstrează diversitatea de şabloane, versuri şi culori care erau folosite. Bineînţeles, cu cât designul era mai complex, cu atât era mai costisitor. Un lucru de menţionat este acela că în epoca victoriană folosirea binecunoscutelor inimioare de astăzi era aproape inexistentă.La mijlocul secolului al XIX-lea, felicitările de Sfântul Valentin au traversat Atlanticul. Ele au devenit imediat populare în America, loc care le-a încurajat răspândirea prin diversificarea lor, dar şi prin preţuri la îndemâna oricui. În 1913, Hallmark Cards a produs primele felicitări de dragoste, lucru care a reprezentat un pas important în dezvoltarea comercializării lor de-a lungul timpului.

Sursa:.historia.ro, Historyextra.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României

Publicat

în

La 9 mai, sărbătorim proclamarea Independenței de Stat a României

La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878.

În 1877, la această dată, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou şi votată de către Camerele reunite, după care a fost promulgată de către domnitorul Carol I şi publicată în Monitorul Oficial. După făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, statul român a trecut la înfăptuirea unei serii de reforme pentru modernizării ţării care au constituit temelia proclamării şi, ulterior, a cuceririi independenţei de stat. România continua să fie vasală Imperiul Otoman, era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor. Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câştige independenţa, iar implicarea ţării, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor. Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu spunea: ‘Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa’. A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, de Camerele reunite, după care domnitorul Carol I a acceptat-o proclamând Independenţa de Stat a României.

La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878. La începutul anului 1877, vasală Imperiul Otoman, România era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor. Astfel, izbucnirea Războiul ruso-turc în aprilie 1877, a reprezentat ocazia ideală pentru a profita de contextul internaţional în realizarea independenţei României. În aprilie 1877, România a semnat convenţia cu Rusia prin care permitea armatei ruse să treacă pe teritoriul ei şi să ocupe linia Dunării până la gura Oltului. În temeiul aceleiaşi convenţii, armata română s-a angajat să fie concentrată în Oltenia de sud. La 9 mai 1877, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare… Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”. A doua zi, la 10 mai, Camerele reunite au proclamat şi votat independenţa României, iar domnitorul Carol I a promulgat-o, fiind apoi publicată în Monitorul Oficial. Totodată, Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.

Pe front, în iunie, trupele ruse au trecut Dunărea şi au început operaţiile pe teritoriul Imperiului Otoman, dar s-au lovit de rezistenţa lui Osman Paşa, la Plevna, fiind nevoite să oprească înaintarea. Astfel, 38.000 de soldaţi români şi 108 tunuri, parte a Diviziilor 2 şi 4 infanterie şi a unei divizii de rezervă, au intrat în toiul războiului de peste Dunăre, potrivit Enciclopedia României. La 30 august 1877, trupele române şi ruse vor porni un atac urmat de cucerirea redutei Griviţa 1 de către români. Două luni mai târziu, românii au cucerit şi cetatea Rahova. Plevna a reuşit să reziste până la 28 noiembrie, fiind încercuită de trupele ruso-române. Osman Paşa a încercat să străpungă încercuirea şi să se retragă, dar manevra sa a eşuat, astfel încât el şi armata sa s-au predat. După căderea Plevnei, trupele române au trecut la asedierea Vidinului, iar cele ruse au pornit în grabă către Constantinopol. După ce au cucerit Plovdiv (Filipopol) şi Edirne (Adrianopol) şi au ajuns în apropierea capitalei la 18 ianuarie 1878, Turcia a fost nevoită să ceară un armistiţiu. În acest context, la 19 februarie 1878 s-a semnat tratatul de la San Stefano. Tratatul recunoştea, printre altele, independenţa României, întărită la Congresul de la Berlin din vara anului 1878. România a fost recunoscută ca stat independent şi i s-a restabilit autoritatea asupra Dobrogei. Portului Constanţa i-a fost asigurat accesul direct la Marea Neagră. Rusia câştiga, însă, gurile Dunării şi relua în stăpânire judeţele din sudul Basarabiei, care fuseseră retrocedate României prin tratatul de pace de la Paris din 1856.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Joia din Săptămâna Luminată: Ce nu ai voie să faci în această primă joi după Paște

Publicat

în

Joia din Săptămâna Luminată: Ce nu ai voie să faci în această primă joi după Paște

Săptămâna Luminată este prima săptămână de după Duminica Paștilor. Este o perioadă foarte importantă pentru lumea creștină, în care se spune că porțile Raiului sunt larg deschise.

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morților. Această este denumită și Săptămâna Blajinilor sau Paștile Morților.

Conform unei tradiții populare, în această perioadă Raiul este deschis, iar cei adormiți sunt primiți în Rai, indiferent de păcatele pe care le-au făcut de-a lungul vieții. Pentru creștinii greco-catolici această perioadă simbolizează victoria. Credincioșii ortodocși și greco-catolici nu țin post până duminică, iar tradiția spune că, după cel mai lung post de peste an, urmează cea mai puțin restrictivă săptămână pentru creștini. În această perioadă, toate lucrurile se umplu de lumina sfântă a învierii Domnului, în biserică se sting toate luminile și numai candela de pe Sfântă Masă din Sfântul Altar rămâne aprinsă, prevestind parcă intrarea într-o săptămână cu totul aparte. Spațiul întunecos reprezintă chipul morții și al iadului în care a coborât Hristos cu sufletul Său. Candela aprinsă de pe Sfânta Masă este sufletul viu și îndumnezeit al Mântuitorului coborât la iad.

Joia Luminată

Joia Luminată mai e numită şi Joia Verde, iar tradițional, este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Tradiția populară spune că cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, în unele zone rurale, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Sfânta Mercurie, Miercurea din Săptămâna Luminată: Tradiții și superstiții

Publicat

în

Sfânta Mercurie, Miercurea din Săptămâna Luminată: Tradiții și superstiții

Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști.

Sunt persoane care afirmă că de la purtarea hainelor albe, această săptămâna a primit numele de Săptămâna Luminată.

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „hărți”. Biserica ne oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. Conform Tipicului Sfântului Sava, miercurea și vinerea, în perioadă cuprinsă între Învierea Domnului și Duminică Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), avem „dezlegare la peste”.

De la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni. Începând din Duminica Sfintelor Paști și până la Înălțarea Domnului, la Liturghie se cântă Axionul Paștilor: „Îngerul a strigat …”, iar credincioșii se salută cu cuvintele: „Hristos a înviat!” și răspund: „Adevărat a înviat!”

În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea şi nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice. Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă. O veche tradiție aminteşte că femeile care nu respectă tradiția vor atrage în casa lor ghinioanele, iar în familia respectivă, gospodina nu va avea ” ce să pună pe masă” tot anul.

Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile Paști, de Rusalii, conform creștinootodox.ro.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba