Rămâi conectat

Știri

778 de ani de la atestarea documentară a orașului Sebeș: Menționat pentru prima dată într-un document oficial în anul 1245, cu numele Malembach

Publicat

în

Aniversarea celor 778 de ani scurși de la prima atestare documentară a orașului Sebeș, de la prima mențiune scriptică a denumirii orașului, „Malembach” într-un document papal, emis la 22 februarie 1245, în contextul refacerii comunităților transilvănene după distrugerile provocate de Marea Invazie Mongolă (1241-1245).

Cu toate că atestarea datează de la jumătatea secolului al XIII-lea, așezarea exista însă, cel mai probabil, din veacul anterior, tradiția orală locală reținând anul 1150, ca dată a fondării sale.

Păstrată în Arhiva Apostolică a Vaticanului (Seria „Registra Vaticana”, volum 21, f. 157v), valorificată în paginile unor colecții de documente (precum colecția Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, volum I, editat de Franz Zimmermann și Carol Werner, Sibiu, 1892, pp. 71-72, colecția Documente privitoare la istoria românilor, volum I, editat de Eudoxiu de Hurmuzaki, București, 1887, p. 219 sau colecția Documente privind istoria României, Seria C „Transilvania”, volum I (1075-1250), București, 1951, p. 326), într-o formulă transcrisă sau tradusă în limba română, scrisoarea papei Inocențiu al IV-lea a fost pentru multă vreme un document cunoscut unui public restrâns și specialiștilor care s-a aplecat asupra studierii istoriei orașului Sebeș.

Cu toate că evoluția localității a fost afectată de distrugerile provocate de hoardele mongole, în câțiva ani efectele acestora abia mai erau vizibile. În deceniile care au urmat au fost finalizate lucrările de construcție a bisericii parohiale și s-a edificat o capelă, cu hramul Sf. Iacob, în apropierea acesteia. De asemenea, se presupune că fortificația din jurul bisericii a fost ridicată în aceeași perioadă.

Începutul secolului al XIV-lea a însemnat pentru Transilvania o perioadă extrem de favorabilă din punct de vedere economic, fiind favorizate în special localitățile în care producția de bunuri meșteșugărești și comerțul primau în fața îndeletnicirilor cu caracter agricol. Până la jumătatea acelui veac au fost atestate cu statutul de oraș (civitas) numeroase localități ardelene, cele mai multe dintre ele fiind situate în zona de colonizare săsească din sudul Transilvaniei. Între aceste localități s-a numărat și Sebeșul, menționat ca oraș în anul 1341. Dobândirea acestui statut demonstrează că localitatea înregistrase între timp progrese remarcabile atât în plan economic, cât și social și instituțional.

În oraș se derula o prosperă activitate meşteşugărească ce poate fi dedusă şi din documentul din anul 1376, prin care se înnoiau statutele breslelor din Sibiu, Sighişoara, Orăştie şi Sebeş. Au fost menţionate, cu acest prilej, 19 bresle cu 25 de branşe, dar este posibil ca la Sebeş să nu fi existat toate. Forţa economică a localității poate fi dedusă însă şi din dimensiunile impresionante ale corului gotic, ridicat între 1360 şi 1382, la extremitatea estică a vechii biserici romanice, ca o primă etapă dintr-un plan ambiţios de înlocuire a acesteia cu una nouă, de tip hală, realizată în maniera goticului târziu. De asemenea, în anul 1387, oraşul a obţinut privilegiul de a se înconjura cu ziduri de apărare din piatră, iar lucrările de construcţie a fortificației urbane au început imediat, ducând la suspendarea activităţii şantierului bisericii.

Până la sfârşitul secolului al XIV-lea, dezvoltarea localităţii s-a estompat însă, iar la începutul celui următor Sebeșul şi-a pierdut statutul de oraş, fiind amintit în documente ca târg (oppidum). Declinul localităţii s-a accentuat în secolul al XV-lea şi ca o consecinţă a acţiunii unor evoluții economice pe care localitatea nu a putut să le gestioneze, iar după cucerirea sa de către turci, în anul 1438, nu a reuşit să mai depăşească modesta condiţie de târg. Situația s-a stabilizat abia spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, când localitatea a redobândit statutul de oraș liber regal.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Superstiții de Florii și semnificația lor: Ce trebuie să faci ca să-ți meargă bine

Publicat

în

Floriile reprezintă sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, comemorată întotdeauna cu o săptămâna înaintea Paștelui, zi în care credincioșii se duc la biserică cu frunze de salcie, pentru a-L întâmpina pe Iisus Hristos.

Află de pe www.radiounirea.ro care sunt cele mai interesante supersții de Florii și ce trebuie să faci sau să eviți ca să-ți meargă bine

Floriilor se leaga numeroase supersitii si obiceiuri transmise din generatie in generatie. Oamenii vor avea intotdeauna superstitii de Florii, asa ca ele nu se vor pierde atat de usor cu timpul. Poate ca aceste obiceiuri par fara sens in opinia unora, insa farmecul lor consta in faptul ca pastreaza viu spiritul sarbatorii.
1. In Duminica Floriilor nu se face curatenie in casa, altfel iti va merge rau tot anul. Insa traditia spune ca fetele care vor sa se marite pot sa scoata la soare zestrea. Se spune ca acest obicei grabeste aparitia ursitului si a nuntii. In schimb, este bine sa faci curat in gospodarie in ajunul sarbatorii.
2. Oamenii de la sate povestesc ca persoana care indrazneste sa se spele pe cap in aceasta zi risca sa ii albeasca podoaba capilara prematur. Unii dintre sateni spun ca se poate intampla acest lucru chiar peste noapte. Legenda porneste de la faptul ca in aceasta zi infloresc copacii cu flori albe. Singura solutie sa nu se intample nenorocirea este ca apa respectiva sa fie descantata si sfintita.
3. Conform vorbelor din popor, asa cum va fi vremea in Duminica Floriilor, la fel va fi si in prima zi de Paste.
4. Superstitiile de Florii legate de vreme nu se incheie aici. Unele spun ca broastele vestesc prin cantecul lor o vara lunga si frumoasa.
5. In aceasta zi sfanta are loc dezlegarea la peste, moment pe care oamenii care au tinut post il asteapta cu bucurie. Indiferent de modul in care alegi sa pregatesti acest aliment, important este sa il consume toti membrii familiei. Superstitiile spun ca ei vor avea noroc si se vor vindeca de orice boala ar suferi.
6. Daca ai de ceva vreme o dorinta arzatoare, se indeplineste daca te impartasesti in aceasta zi. Tot ce trebuie sa faci este sa o spui in gand in timp ce te indrepti spre preot.
7. In unele zone din tara parintii isi lovesc usor copiii cu ramuri de salcie (dupa ce au fost sfintite la biserica), pentru ca ei sa creasca sanatosi si destepti.
8. Cei care mananca muguri de salcie dupa slujba de sfintire se vor tamadui de boli si isi vor intari sistemul imunitar si pe viitor.
9. Acelasi efect terapeutic il au si florile duse la biserica. Se spune ca ele trebuie adaugate si apa de imbaiat pentru a feri corpul de boli.
10. Superstitiile de Florii spun ca persoanele care nu vor sa cinsteasca asa cum se cuvine aceasta sarbatoare se vor umple de pistrui.

Sursa:divahair.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii

Publicat

în

Sâmbăta lui Lazăr este sărbătorită de creștini-ortodocși cu o zi înainte de Duminica Intrării lui Hristos în Ierusalim (Duminica Floriilor) și reprezintă puntea de legătură între Postul Paștelui și Săptămâna Patimilor.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte.

Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim, scrie romaniatv.net. Sâmbăta din ajunul Floriilor este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

În această sâmbătă, Biserica Ortodoxă cinsteşte una dintre cele mai mari minuni săvârşite de Iisus Hristos în viaţa pământeană, învierea lui Lazăr. Evenimentul religios s-a petrecut în localitatea Betania, unde Lazăr, prietenul lui Iisus, murise de patru zile. Învierea lui Lazăr a fost descrisă în Sfânta Evanghelie după Ioan în Capitolul 11, versetele de la 1-45. Sfântul Evanghelist Ioan ne spune că Lazăr, originar din Betania (localitatea palestiniană Al-Izzariya de astăzi), ca şi surorile lui, Marta şi Maria, făcea parte din grupul persoanelor preţuite de Iisus.  Mai mult, tradiţia spune că Lazăr era fiul fariseului Simon, în casa căruia s-a pregătit Cina Mântuitorului. Tradiţia spune că, după învierea sa din morţi, timp de 30 de ani, cât a mai trăit, Lazăr a mâncat doar fructe. Se mai spune că Maica Domnului nostru Iisus Hristos i-a lucrat cu mâinile ei un omofor şi i l-a dăruit. De asemenea, se mai spune că, cele patru zile petrecute în mormânt l-au marcat pe Lazăr şi, cât a trăit, el n-a mai zâmbit niciodată.

Sâmbăta lui Lazăr. De ce este bine să facem plăcinte

În multe localităţi, îndeosebi în Sudul ţării, în ajunul Floriilor, se respectă tradiţia „Cântecelor de Paşti”. În fiecare comunitate, în faţa lăcaşurilor de cult ortodoxe, se intonează cântece religioase care amintesc despre moartea şi învierea lui Lazăr, prietenul lui Iisus. Învierea lui Lazăr anticipează Învierea Mântuitorului Hristos.

În sâmbăta Floriilor, la casele gospodarilor colindă fetele din localitatea respectivă , purtând pe cap cunune cu flori de câmp. În colindele lor se povesteşte despre moartea nefericită şi despre înmormântarea unui tânăr pe nume Lazăr. Una dintre fete, care poartă numele de Lăzăriţa, se îmbracă în mireasă. În cântec, Lăzăriţa deplâng drama lui Lazăr şi spune că acesta i-a cerut mamei să-i facă azima şi aceasta nu i-a îndeplinit dorinţa; atunci tânărul s-a dus cu oile la pădure, s-a suit pe o creangă să scuture frunze pentru oi, dar a început să bată vântul. Atunci creanga s-a rupt, iar el a căzut şi a murit. L-au găsit cele trei surori ale lui, l-au adus acasă, l-au scăldat în lapte dulce şi l-au înmormântat.

În Sâmbăta Floriilor copiii colindă la vecini şi la prieteni cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului. În colindul lor se regăsesc urări de bine şi de sănătate. Cântecele copiilor povestesc din generaţie în generaţie despre Iisus, Cel care a fost primit cu slavă şi cu ramuri de măslin şi de finic în Ierusalim de mulţimile care, peste o săptămână, l-au răstignit. Colindătorii sunt primiţi de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele îşi împodobesc casa cu salcie sfinţită, îşi exprimă optimismul, speră şi spun cu credinţă: „Vă aşteptăm şi la anul!”. Bătrânii satului respectă tradiţia şi colindătorii sunt răsplătiţi cu ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Sfântul Paşte.

Prin tradiţie, în Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele plămădesc plăcinte şi să le dea de pomană vecinilor, rudelor şi tuturor musafirilor. Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite. În numeroase zone din ţară, fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care să le încondeieze în Joia Mare.

Sursa.realitatea.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Peste 24 milioane de lei investiţi în acest an pentru modernizarea rețelei de gaz din judeţul Alba

Publicat

în

În acest an, este 24 milioane de lei investiţi pentru modernizarea rețelei de gaz din judeţul Alba

Un număr de 17 proiecte de investiții în valoare totală de circa 24 milioane de lei, adică aproximativ 4,8 milioane de euro, sunt planificate pentru acest an în județul Alba, anunţă Delgaz Grid.

Lucrările vizează modernizarea rețelei de distribuție pe o lungime de circa 46 de kilometri în opt localități din județ. În urma investițiilor, conform companiei, alimentarea cu gaze naturale a locuitorilor se va îmbunătăți, fiind asigurată continuitatea și siguranța în exploatare a rețelei de distribuție.

Cele mai importante proiecte de investiții, care constau în înlocuirea conductelor și branșamentelor de gaze naturale, se vor derula în Alba Iulia, Aiud, Mirăslău, Cisteiu de Mureș și Blaj.

Anul trecut, în județul Alba au fost realizate 10 proiecte de investiții, prin care s-au înlocuit 16 kilometri de conducte și branșamente gaze naturale, iar rețeaua a fost extinsă cu aproximativ 30 dekilometri pentru racordarea de noi consumatori. Cea mai mare parte a rețelei de gaz, circa 8 kilometri, a fost înlocuită la Sebeș.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba