Educație și Cultură
7 cuvinte cărora românii le greșesc mereu sensul
În limba română există câteva cuvinte pe care ne încăpățânăm să le folosim cu sensuri greșite, în scris sau în vorbire.
Iată 7 dintre cuvintele pe care românii le folosesc extrem de des cu sensuri greșite.
1. PATETIC
Foarte des, cuvântul „patetic” este folosit cu sensul de „jalnic” sau „penibil”. Într-adevăr, în limba engleză, cuvântul „pathetic” înseamnă chiar „jalnic” sau „vrednic de milă”, însă în limba română termenul are un cu totul alt sens.
Mai exact, în limba română cuvântul „patetic” înseamnă “plin de patos, de avânt, de însuflețire, de pasiune, de entuziasm”, ceva „care emoționează, impresionează, înduioșează” sau „plin de emfază, de afectare”.
2. FORTUIT
„Fortuit” este un alt cuvânt folosit cu sens greșit, atât în vorbire, cât și în scris. Foarte mulți oameni folosesc acest termen cu sensul de „forțat”, însă în realitate „fortuit” se referă la ceva „venit pe neașteptate, neprevăzut, întâmplător, inopinat”.
3. PROFESIONAL / PROFESIONIST
Cuvintele „profesional” și „profesionist” sunt și ele foarte adesea folosite cu un sens greșit, acela de „foarte competent”, „foarte bun” sau „de calitate”, ca de exemplu: „produse cosmetice profesionale pentru saloane, tratamente, aparate, accesorii”.
Însă „profesional” are sensul de „privitor la o profesie, care ține de o profesie, care este legat de o profesie”, iar „profesionist” se referă la „persoana care lucrează într-un anumit domeniu de activitate pe baza unei pregătiri corespunzătoare”.
4. FACILITATE / FACILITĂȚI
Folosirea cuvântului „facilități” cu sensul de „spațiu cu dotări, echipamente etc” este gresită. Așadar, nu este corect să spunem „La hotel avem toate facilitățile”.
În limba română, cuvântul „facilitate” înseamnă „însușire a ceea ce este facil; însușirea de a realiza, de a face ceva fără mari eforturi, cu ușurință”. La plural, “facilități” se referă la „înlesniri făcute cuiva”, ca de exemplu „facilități de plată”.
5. A ADJUDECA
“A adjudeca” nu are sensul de „a câștiga”, de „a obține un premiu” etc. Din acest motiv, folosirea cuvântului în contexte precum „Și-a adjudecat marele premiu” este greșită.
În realitate, „a adjudeca” înseamnă „a atribui (prin hotărâre judecătorească) un bun scos la licitație persoanei care oferă prețul cel mai mare”.
6. A APLICA
În ultimul timp, verbul „a aplica” este folosit tot mai des cu sensul de „a-și depune CV-ul” sau de „a face o cerere / o solicitare formală”. Acestea sunt câteva dintre sensurile cuvântului „to apply” din limba engleză.
În limba română, cuvântul „a aplica” înseamnă „1. A pune un lucru pe (sau peste) altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele un corp comun. 2. A pune ceva în practică; a întrebuința, a folosi; a face, a administra. A aplica un procedeu. A aplica un tratament. 3. A administra (un tratament medical). 4. A raporta un principiu general la un caz concret, particular”.
7. EXPERTIZĂ
Folosirea substantivului „expertiză” cu sensul de „competență într-un anumit domeniu”, ca în exemplul „Am încredere în el pentru că are expertiză” este greșită.
Cuvântul „expertiză” are doar sensul de „cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei. Raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute”.
Știați că?
Termenul „Locație” are acum și sensul de „loc”. După ce ani de zile cuvântul „locație” a fost folosit cu un sens greșit (acela de „loc” sau de „sediu”), deși însemna numai „închiriere” sau „chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară”, lingviștii români au luat hotărârea de a adapta limba în funcție de tendințele din prezent, așa că au acceptat și sensul de „loc”.
Așadar, cele mai noi exemplare din „Dicționarul Explicativ al Limbii Române” menționează ambele sensuri pentru cuvântul „locație”.
sursa: greatnews.ro
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
Educație și Cultură
„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian
Expoziție specială la muzeul albaiulian
-
Știriacum 6 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 6 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 15 ore
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 7 ore
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază