Știri
572 de locuri de muncă vacante, anunțate de AJOFM Alba, la data de 19 septembrie 2017: Vezi firmele care fac angajări
572 de locuri de muncă se regăsesc în oferta Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Alba, în aceste zile. Cele mai multe sunt la Alba Iulia, 306 la număr, multe dintre ele pentru meseriași, muncitori calificați și necalificați.
AGENŢIA LOCALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ALBA IULIA – 0258 831 137
NR. CRT. | OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURI
VACANTE |
1 | Psiholog în specialitatea psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala | UNIVERISTATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA | 1 |
2 | Muncitor necalificat în mine si cariere | SC TOTAL N S A SRL | 1 |
3 | Sofer de autoturisme si camionete | SC TAXI GICU TRANS SRL | 2 |
4 | Plasator | SC PRO SOLUTIONS SRL | 2 |
5 | Casier | SC PRO SOLUTIONS SRL | 2 |
6 | Tâmplar universal | SC CRONOS STIL DESIGN SRL | 2 |
7 | Casier | SC ALANIO TRADING SRL | 1 |
8 | Vânzator | SC ROBERTO Z COLLECTION SRL | 1 |
9 | Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor | SC RAUL IMPEX SRL | 1 |
10 | Confecționer-montator tâmplărie cu vitraj izolant | SC RAUL IMPEX SRL | 1 |
11 | Ospatar (chelner) | SC MATIAS GROUP SRL | 1 |
12 | Lucrator comercial | SC MATIAS GROUP SRL | 2 |
13 | Barman | SC MATIAS GROUP SRL | 1 |
14 | Tehnician mentenanta mecanica echipamente industriale | SC JOB PARTNER SRL-D | 1 |
15 | Specialist în domeniul calitatii | SC JOB PARTNER SRL-D | 1 |
16 | Inginer masini-unelte | SC JOB PARTNER SRL-D | 1 |
17 | Stivuitorist | SC IPEC SA | 2 |
18 | Marcator piese | SC IPEC SA | 10 |
19 | Glazurator produse din ceramica fina | SC IPEC SA | 5 |
20 | Lucrator comercial | SC GLOBAL-DIF-CO SRL | 3 |
21 | Vânzator | BRICIU NADIA „STYL” PFA | 1 |
22 | Spalator vehicule | SC APULUM CAR WASH SRL | 3 |
23 | Îngrijitor cladiri | SC ALFA & OMEGA GROUP SRL | 4 |
24 | Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor | SC PEMA ELECTROTEHNIC SRL | 10 |
25 | Manager marketing (tarife, contracte, achizitii) | SC PEMA ELECTROTEHNIC SRL | 1 |
26 | Electrician echipamente electrice si energetice | SC PEMA ELECTROTEHNIC SRL | 1 |
27 | Confectioner cablaje auto | SC PEMA ELECTROTEHNIC SRL | 5 |
28 | Inginer electroenergetica | SC ALBA ALUMINIU SRL | 1 |
29 | Sofer de autoturisme si camionete | SISTEM DE COLECTARE-SLC ALBA SRL | 1 |
30 | Încarcator-descarcator | SISTEM DE COLECTARE-SLC ALBA SRL | 1 |
31 | Gestionar depozit | SISTEM DE COLECTARE-SLC ALBA SRL | 1 |
32 | Reprezentant comercial | SC PROFILCO RO SRL | 1 |
33 | Reprezentant comercial | SC PERLA HARGHITEI SA | 1 |
34 | Femeie de serviciu | SC HERMES B.M. SRL | 1 |
35 | Agent de vânzari | SC UNICARM SRL | 1 |
36 | Muncitor necalificat în industria confectiilor | SC PEMONT LENJERIE SRL | 20 |
37 | Controlor calitate | SC PEMONT LENJERIE SRL | 5 |
38 | Confectioner-asamblor articole din textile | SC PEMONT LENJERIE SRL | 20 |
39 | Sofer autobuz | SC LIVIO-DARIO SRL | 1 |
40 | Muncitor necalificat la spargerea si taierea materialelor de constructii | SC LABORG CONSTRUCTION INDUSTRIES SRL | 10 |
41 | Masinist la masini pentru terasamente (ifronist) | SC LABORG CONSTRUCTION INDUSTRIES SRL | 10 |
42 | Fierar betonist | SC LABORG CONSTRUCTION INDUSTRIES SRL | 10 |
43 | Dulgher (exclusiv restaurator) | SC LABORG CONSTRUCTION INDUSTRIES SRL | 10 |
44 | Asistent medical generalist | SC TERRA ASTER SRL | 2 |
45 | Tehnician normare, salarizare, organizare | SC SATROTEC SRL | 1 |
46 | Specialist in achizitii | SC SATROTEC SRL | 1 |
47 | Șef serviciu plan producție | SC SATROTEC SRL | 1 |
48 | Sef schimb | SC SATROTEC SRL | 1 |
49 | Șef birou calitate | SC SATROTEC SRL | 1 |
50 | Reglor la masini de prelucrare mase plastice | SC SATROTEC SRL | 3 |
51 | Programator productie | SC SATROTEC SRL | 1 |
52 | Operator mase plastice | SC SATROTEC SRL | 1 |
53 | Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor | SC SATROTEC SRL | 23 |
54 | Asistent manager | SC SATROTEC SRL | 1 |
55 | Analist calitate | SC SATROTEC SRL | 2 |
56 | Agent de vânzari | SC SATROTEC SRL | 1 |
57 | Consilier administratia publica | PRIMARIA MUNICIPIULUI ALBA IULIA | 2 |
58 | Sef birou institutie publica | PRIMARIA MUNICIPIULUI ALBA IULIA | 1 |
59 | Femeie de serviciu | SC PENSIUNEA MA TURISM SRL | 4 |
60 | Tehnician mentenanta mecanica echipamente industriale | VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA SRL | 2 |
61 | Specialist în domeniul calitatii | VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA SRL | 2 |
62 | Operator la masini-unelte cu comanda numerica | VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA SRL | 10 |
63 | Magaziner | VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA SRL | 1 |
64 | Inginer masini-unelte | VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA SRL | 2 |
65 | Director tehnic | VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA SRL | 1 |
66 | Economist în economie generala | VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA SRL | 2 |
67 | Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor | SC SEWS SRL | 80 |
TOTAL | 306 |
PUNCT DE LUCRU BLAJ – 0725 225 883
NR. CRT. | OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURI
VACANTE |
1 | Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor | SC SEWS SRL | 20 |
2 | Medic veterinar | CABINET MEDICAL VETERINAR DR.CALINESCU LUMINITA | 1 |
3 | Tehnician veterinar | CABINET MEDICAL VETERINAR DR.CALINESCU LUMINITA | 1 |
TOTAL | 22 |
PUNCT DE LUCRU SEBEŞ – 0725 225 885
OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURI
VACANTE |
|
1 | Primitor-distribuitor benzina si motorina | SC TRANS IVINIS & CO SRL | 2 |
2 | Lucrator comercial | SC TRANS IVINIS & CO SRL | 2 |
3 | Lucrator bucatarie (spalator vase mari) | SC TRANS IVINIS & CO SRL | 1 |
4 | Administrator bancar/produs leasing | SC BANCPOST SA | 1 |
5 | Vânzator | SC PAUL & YOLANDA COMPANY SRL | 1 |
6 | Lucrator comercial | SC PAUL & YOLANDA COMPANY SRL | 1 |
7 | Operator la masini-unelte cu comanda numerica | SC STAR ASSEMBLY SRL | 25 |
8 | Patiser | SC GEORGE & MERI SRL | 2 |
9 | Electrician exploatare centrale si statii electrice | FDFEE ELECTRICA TRANS-SUD SA | 1 |
10 | Mecanic auto | MAN ALEXANDRU SORIN „ŞANDOR” ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ | 1 |
11 | Camerista hotel | PENSIUNEA MA TRANSALPINA SRL | 1 |
12 | Bucatar | PENSIUNEA MA TRANSALPINA SRL | 2 |
13 | Ajutor bucatar | PENSIUNEA MA TRANSALPINA SRL | 2 |
14 | Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor | SC SEWS SRL | 20 |
15 | Muncitor necalificat la ambalarea produselor solide si semisolide | SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL | 20 |
16 | Electrician în constructii | SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL | 1 |
17 | Lacatus mecanic | SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL | 9 |
18 | Stivuitorist | SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL | 5 |
19 | Vânzator | LA SPERANZA DI MARIA & PINO SRL | 1 |
20 | Marochiner-confectioner marochinarie, dupa comanda | SC RAPEL SA | 8 |
21 | Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor | SC RAPEL SA | 16 |
TOTAL | 122 |
PUNCT DE LUCRU AIUD – 0725 225 882
NR. CRT. | OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURI
VACANTE |
1 | Muncitor necalificat la demolarea cladirilor, captuseli zidarie, placi mozaic, faianta, gresie, parchet | SC PAVDALMONT LUX SRL | 5 |
2 | Economist în gestiunea economica | SC CONF RICAMI NADA SRL | 1 |
3 | Brutar | SC AFRODITA & MELIHATA SRL | 1 |
4 | Bucatar | SC IOBA CAMPING SRL | 1 |
5 | Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor | SC SEWS SRL | 20 |
6 | Confectioner, prelucrator în industria textila | SC OCNA TEXTIL SRL OCNA MUREȘ | 15 |
7 | Muncitor necalificat în industria confectiilor | SC OCNA TEXTIL SRL OCNA MUREȘ | 10 |
8 | BRUTAR | SC MOARA MIRESTEAN SRL OCNA MUREȘ | 1 |
TOTAL | 54 |
PUNCT DE LUCRU CUGIR – 0725 225 881
NR. CRT. | OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURI
VACANTE |
1 | Sortator produse | SC STAR TRANSMISSION SRL | 3 |
2 | Sofer autocamion/masina de mare tonaj | SC ELIT SRL | 6 |
3 | Mecanic utilaj | SC ELIT SRL | 1 |
4 | Sofer de autoturisme si camionete | SC ELIT SRL | 5 |
5 | Lucrator comercial | SC ELIT SRL | 1 |
6 | Manipulant marfuri | SC ELIT SRL | 10 |
7 | Ambalator manual | SC ELIT SRL | 10 |
Total | 36 |
ALOFM CÂMPENI – 0725 225 884
NR. CRT. | OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURI
VACANTE |
1 | Manipulant marfuri | SC TREI BRAZI SRL | 1 |
2 | Gaterist la taiat busteni | SC MONA FOREST SRL | 1 |
3 | Bucatar | SC RAPADA LINE SRL | 1 |
4 | Tâmplar universal | SC MONTANA CÂMPENI SRL | 1 |
5 | Muncitor necalificat la întretinerea de drumuri, sosele, poduri, baraje | SC CEZIANA STAR SRL | 5 |
6 | Mecanic utilaj | SC CEZIANA STAR SRL | 1 |
7 | Instalator retele termice si sanitare | SC CEZIANA STAR SRL | 2 |
8 | Fierar betonist | SC CEZIANA STAR SRL | 1 |
9 | Electrician în constructii | SC CEZIANA STAR SRL | 1 |
10 | Dulgher (exclusiv restaurator) | SC CEZIANA STAR SRL | 3 |
11 | Peisagist-floricultor | ASOCIATI TOTAL CLEAN BISTRA | 1 |
12 | Muncitor plantatii si amenajare zona verde | ASOCIATI TOTAL CLEAN BISTRA | 1 |
13 | Inginer electroenergetica | SC ENERGO PROIECT SRL | 1 |
14 | Electrician de întretinere si reparatii | SC ENERGO PROIECT SRL | 1 |
15 | Sofer autobuz | SC ARIESUL SA | 2 |
16 | Inginer mecanic | SC ARIESUL SA | 1 |
17 | Lucrator bucatarie (spalator vase mari) | SC CRISTI CRIS SRL | 1 |
18 | Sofer autocamion/masina de mare tonaj | SC CRISTI CRIS SRL | 1 |
19 | Muncitor necalificat în silvicultura | SC EOLEAN IMPEX SRL | 1 |
20 | Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor | SC SOF PRODUCTION STANIJA SRL | 3 |
21 | Sofer autocamion/masina de mare tonaj | SC ROMFER SRL | 2 |
TOTAL | 32 |
Știri
29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România
Zi dedicată în România veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.
Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.
În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.
Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.
De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.
Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.
sursa: agerpres.ro
Știri
LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă
LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă
Începând cu ziua de Florii (Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului) s-a intrat în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare), în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos
De luni începe Săptămâna Patimilor, o perioadă de pocăinţă şi îndreptare duhovnicească pentru toţi creştinii, care încheie astfel vremea de pregătire sufletească pentru cea mai mare sărbătoare creştină.
În biserici se vor oficia în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl “petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere. Fiecare zi din această săptămână are o semnificaţie aparte, în care credincioşii rememorează evenimentele din ultimele zile din viaţa pământească a Mântuitorului, înainte de Înviere.
Credincioşii care nu calcă des pragul bisericii ştiu despre Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor, doar că urmează Floriilor şi precede Învierea. Însă fiecare zi are o semnificaţie aparte, despre care amintim astăzi.
Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”
În fiecare zi se organizează slujbe, numite și Denii. Luni seara – Denia pentru Marţea Mare: se vorbește despre pilda celor zece fecioare, care aşteptau venirea Mirelui pentru Nuntă, cu candele în mâini. Dar numai cinci dintre ele au avut înţelepciunea de a lua şi ulei. Candela fără ulei „de rezervă” reprezintă grija exclusivă pentru viața pământească, neglijând viața veșnică. După modelul fecioarelor înțelepte, omul trebuie să aibă grijă în viața aceasta să-și facă „rezerve” (milostenii, fapte bune, iubire față de aproapele etc.), cu care își va ține aprinsă candela .
Lunea mare = Pildele pentru ucenici
Biserica a stabilit ca în această zi să se facă pomenirea lui Iosif, fiul patriarhului Iacob, şi a smochinului ce s-a uscat prin blestemul Domnului. Iosif, fiul cel mic al patriarhului Iacov, născut din Rahila, era invidiat de fraţii lui mai mari, care, pentru a scăpa de el, l-au aruncat într-o fântână părăsită, apoi l-au scos şi l-au vândut unui negustor de sclavi pentru 30 de arginţi. Povestea lui este asemănătoare cu a lui Iisus, invidiat de iudei şi vândut de ucenicul lui, Iuda, pentru 30 de arginţi.
Sufletul necredincios e ca un smochin neroditor
Tot în Lunea mare se reaminteşte de smochinul cel neroditor, care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Sfântul Evanghelist Marcu, vorbind despre smochinul neroditor, spune:
“Iar a doua zi ieşind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Şi văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă dacă va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Şi a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac” (Marcu 11, 12-14).
Matei mai spune: “Îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19). Istoria smochinului a fost aşezată în Lunea Mare ca un îndemn la credinţă şi umilinţă. Fiecare suflet lipsit de roadă duhovnicească e asemuit cu smochinul care se usucă prin blestem şi este trimis la focul veşnic, scrie romaniatv.net.
Știri
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos.
În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, surile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite.
Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele „te blestemă dacă Pastile le prind necurăţate”.
Săptămâna Mare. Lunea Mare
În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iar mobilierul este spălat şi reparat. De asemenea, în Lunea Mare se poate spăla.
Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.
Săptămâna Mare. În Joia Mare fiecare familie duce la Biserică colaci
În Joia Mare, dată limita slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserica, în cimitir sau pe la casele lor.
Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frică Joimăriţei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriţei erau căldură, oală cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.
Această fiinţă mitologică folosea mijloace cumplite de tortură: ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De multe ori nici flăcăii leneşi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaţi de aceste pedepse. De fapt, Joimăriţă era, la origini, o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare şi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea şi nemuncă.
Săptămâna Patimilor. Focurile de Joi-Mari
Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţă acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţă casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare, conform crestinortodox.ro.
Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an – focurile de Mucenici, de Lăsatul Secului, de San – George sau de Sânziene. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuţi magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate de către copii sau de către tinerele necăsătorite.
Focurile se înconjurau cu tămâie şi agheasmă, în jurul lor se aşezau scaune „pentru morţii ce urmau să sosească” şi se dădea de pomană copiilor, vecinilor şi rudelor. Obiceiul se mai păstrează în unele sate din zona montană a Bucovinei (Moldoviţa, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtând denumirea de „încălzitul moşului” dar, de cele mai multe ori, semnificaţiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment.
Săptămâna Patimilor. Când se face pasca si când se vopsesc ouăle
Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pască,cozonacii cu mac şi nuca şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Pască cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tavi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut.
În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau.
Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbătă Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vara. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor.
În Vinerea Neagră se ţine post negru
Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauza Vinerea Mare este zi de post negru.
În Vinerea Mare nu se fac copturi
În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţă că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat iar coptură nu este mâncată nici măcar de peşti.
În Vinerea Mare, dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seară, însă, întreagă suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului şi pentru a trece pe sub acesta. în scopuri terapeutice.
Săptămâna Patimilor. Sâmbătă Mare
Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbătă Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptură şi borşul de miel.
Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: „Crăciunul este satul iar Paştele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.
Sâmbătă seară fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserica, pentru sfinţire.
În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac,ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau bărbănoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.
Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodină, semn de preţuire a sărbătorii pascale dar şi de mândrie personală.
Sursa:realitatea.net
-
Știriacum 6 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 6 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum o zi
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 17 ore
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază