Știri
Cinci oferte pentru lucrările de restaurare a corpului principal al Palatului Principilor din Alba Iulia: Peste 26.000 de vizitatori, în primul an, potrivit unor analize economice
Primăria Municipiului Alba Iulia face cunoscută încheierea perioadei de depunere a ofertelor pentru lucrările de restaurare și valorificare a corpului Principal al Palatului Principilor, prin proiectul „Conservarea, restaurarea și valorificarea durabilă a Ansamblului Palatului Principilor din Alba Iulia – Centru Expozițional Corp Principal E“.
Procedura de licitaţie a durat 9 luni şi jumătate, din cauza contestaţiilor. După prima etapă de depunere, Municipiul Alba Iulia a declarat toate cele trei oferte depuse la prima licitație ca neconforme, atât cu cerințele din caietul de sarcini cât și cu nevoia de experiență pe care trebuie să o probeze pentru a executa o lucrare într-un sit de patrimoniu de categoria A de importanță. Procedura a fost reluată imediat ce municipalitatea a primit decizia finală favorabilă din partea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Şi cea de-a doua etapă de depunere a ofertelor, ce a avut ca termen limită 27 iulie 2018, a fost marcată de contestaţii. Municipiul Alba Iulia, organizatorul licitaţiei, estimează că va încheia contractul cu câştigătorul la începutul lunii octombrie 2018.
Proiectul va presupune lucrări de consolidare, conservare, restaurare – inclusiv picturi murale decorative, dotări interioare și expoziționale. Obiectivele majore ale proiectului vizează conservarea, restaurarea și valorificarea durabilă a Ansamblului Palatului Principilor din Alba Iulia — Centru Expozițional Corp Principal ‘E’, în suprafață de 3113,64 metri pătrați, prin lucrări de consolidare, conservare, restaurare dotări interioare și amenajări expoziționale, în vederea valorificării durabile în acord cu statutul său istoric cu valențe naționale și europene.
Funcțiunile propuse prin proiectul amintit sunt culturale și sunt considerate de specialiști potrivite atât pentru clădire ca monument istoric, cât și pentru a atrage un număr cât mai mare de turiști. În primul rând, se dorește amenajarea unui Muzeu al Principatului Transilvaniei. Se vor avea în vedere atât etapele de construcție a clădirii, cât și picturile valoroase din epoci diferite care pot fi conservate in situ. Potrivit istoricilor implicați în cercetarea Palatului, Muzeul ar aduce în atenția publicului larg cel puțin 200 de ani de istorie a TransilvanieiPe termen lung, proiectul va aduce un plus de valoare pe toate planurile, de la serviciile culturale, comerciale, de turism, alimentaţie publică, în plan local, și ulterior la dezvoltarea economică şi culturală pe plan judeţean, regional şi naţional. Se vor crea produse culturale noi, prin diversificarea ofertelor de turism, alimentaţie şi cazare publică, prin faptul că va deveni un pol catalizator, de convergenţă şi atracţie pentru turişti.
Prin proiect sunt gândite și pârghii prin care se urmărește creșterea constantă a numărul de vizitatori, după finalizarea lucrărilor de restaurare a corpului principal al Palatului Principilor. Se fac niște analize economice, a declarat la Unirea FM viceprimarul Gabriel Pleșa : ”În perioada post implementare se fac și niște analize economice, pentru că se propune în primul an un număr de 26.000 de vizitatori, se estimează în al doilea an – 35.000 de vizitatori, în cel de-al treilea an de funcționare – 43.000 de vizitatori, în anul 4 – 51.000, iar în ultimul an de implementare – 60.000 de vizitatori la acest obiectiv.”
Știri
Prima ediție a Zilelor Băilor Sărate Ocna Mureș, în 11 și 12 mai
În 11 și 12 mai, prima ediție a Zilelor Băilor Sărate Ocna Mureș
Prima ediție a evenimentului „Zilele Băilor Sărate Ocna Mureș” va avea loc în al doilea weekend din luna mai, mai exact în zilele 11 și 12 mai.
Organizatorii au pregătit multe surprize, întreceri sportive, dar și spectacole cu soliști locali și invitați speciali.
„Suntem extrem de încântați să vă anunțăm organizarea ZILELOR BĂILOR SĂRATE OCNA MUREȘ, o sărbătoare de tradiție și importanță deosebită pentru orașul nostru! Pregătim un weekend plin de evenimente cu artiști deosebiți și spectacole de neuitat, cu solisti locali și invitați speciali!”, au transmis organizatorii.
PROGRAMUL:
11 MAI 2024 – începând cu ora 11.00, în incinta Băilor Sărate, program oferit de solistele Diana Popa, Sofia Crișan, Gabriela Matei, Diana Rad, Abigail Nistor, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba – clasa canto muzică ușoară prof. Marinela Popa, DJ, iar pe terenurile de sport – întreceri sportive și multe surprize!
12 MAI 2024 – în centrul orașului Ocna Mureș
Ora 16.00-18.00 -program muzică populară cu soliștii locali:
Georgiana Vesa
Sonia Hoca
Roxana Mihu
Alfred Garduli
Eugenia Corpodean Ciceu
Rodica Dobrin
Ansamblul Tradiții Uiorene -Ocna Mureș
Ora 18.00 – Recital Sava Negrean Brudașcu
Ora 19.00 – Recital Orchestra și soliștii Centrului de Cultură ,,Augustin Bena” Alba
Ora 19.30 – soliste locale muzică ușoară: Andreea Ghiliu și Medeea Moldovan
Ora 19.45 – Recital Bogdan Medvedi (ex-Maxim)
Ora 20.30 – Recital Trupa Good Day
Ora 21.30 – Recital – ALEXIA
Prezintă prof. Camelia Ilea
Știri
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare
Ziua de joi din Săptămâna Patimilor, cunoscută ca Joia Mare sau Joia Neagră, este una dintre cele mai importante, având o semnificaţie aparte. În această seară se aprind 12 lumânări la citirea celor 12 Evanghelii, lumânări ce pot fi aprinse ulterior pe parcursul întregului an.
În timpul slujbei din Joia Mare se citesc cele 12 Evanghelii, prin care se aminteşte istoria mântuirii, începând cu Cina cea de Taină şi continuând cu prinderea Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, aducerea lui la arhiereii Ana şi Caiafa, condamnarea de către Sinedriu, judecarea de către Pilat, batjocorirea, răstignirea, moartea şi punerea sa în mormânt.
Superstiţii în Joia Mare: ce facem cu cele 12 lumânări
Fiecare creştin aprinde câte 12 lumânări pentru cele 12 evanghelii, iar una dintre lumânări poate fi dusă pentru a fi aprinsă în Noaptea de Înviere. După terminarea slujbei, cele 12 lumânări se duc acasă, urmând a fi folosite în timpul anului.
“În fiecare lună se aprinde câte o lumânare dintre cele 12. Lumânările se aprind la început de lună, în zile importante cum ar fi ziua naşterii, căsătoriei, sau ziua botezului. Cu această lumânare trebuie să existe o legătură sufletească. Ziua de joi este o zi importantă pentru feştania casei”, a explicat părintele Roman Pintea pentru Vocea Transilvaniei.
Odată citită cea de-a 12-a evanghelie, se încheie trasul clopotului şi începe bătutul toacelor.
“Ne amintim că în Joia Mare cerul s-a întunecat, soarele s-a dus până la asfinţit, iar catapeteasma s-a rupt. În aceste zile comunitatea este în doliu”, a mai spus părintele Pintea.
sursa: gandul.info
Știri
Mâncăruri specifice românești de Paști: Ce fel de mâncare nu trebuie să lipsească de pe masă
Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori ale anului, motiv pentru membrii familiei si prieteni sa se adune in jurul mesei de sarbatoare.
Masa tradițională pentru Paști este alcătuită la creștinii români din: drob de miel, ciorbă de miel, friptură de miel, ca dulciuri se mănâncă cozonacul cu diverse umpluturi și pasca cu brânză. Alături de aceste bucate se pregătesc ouă roșii.
Tradiția populară spune că, la răstignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un coș cu ouă pe care a vrut să le dea paznicilor. Aceștia au refuzat darul, batjocorindu-L și mai mult pe Iisus. Plângând în hohote, Maica Domnului a lăsat coșul la picioarele Răstignitului. Sângele, șiroind din trup, a împestrițat ouăle. Uitându-se la ele, Iisus Hristos a șoptit că din acea zi toți creștinii vor vopsi ouă roșii. În felul acesta, ouăle roșii au devenit un simbol al învierii.
Postul Paștelui, cel mai lung și cel mai aspru post de peste an, presupune ca trecerea la mâncăruri de dulce să fie cumpătată și cu chibzuială.
Mai întâi pe masă de Paşti se aşează aperitivele. Printre acestea drobul de miel şi ouă umplute, dar şi fel de fel de aperitive pe bază de aluat. Bineînţeles, ouăle roşii sunt cele mai importante.
Drobul de miel se prepară în aproximativ 120 de minute. Carnea de miel este, în general, nelipsită din preparatele de Paşti, iar drobul de miel este gustos şi uşor de preparat.
Aperitivele pe bază de aluat uşor de preparat sunt soluţii foarte bune nu doar pentru bufeturile suedeze, ci şi pentru a-ţi ţine musafirii ocupaţi până termini de aranjat masă. Pentru a umple aceste aluaturi nu există limite de creativitate, pentru că se pot folosi nu doar legume şi fructe crude, ci şi cu diverse tipuri de brânză sau cu carne.
Ouăle vopsite sunt nelipsite pe masă de Paşte. Ştiai că poţi vopsi ouăle în albastru folosind afine conservate sau portocalii, utilizând morcovi? Ori că poţi obţine culoarea verde din spanac, iar roşul din suc de rodie?
Supa sau ciorba de miel completează meniul tradiţional de Paşte. Supa de miel, pe lângă beneficiile nutrionale pe care le oferă organismului, este o mâncare delicioasă, care aduce savoare mesei de Paşte. Pe lângă celelalte preparate tradiţionale, bogate în grăsimi, supa de miel vine ca o alinare pentru stomac, uşurând digestia.
Printre felurile principale în meniul tradiţional de Paşte se poate numără stufatul de miel. Această este o mâncare tradiţională, care se prepară, în general, o singură dată pe an. De Paşte, la tăierea mielului, ceapă verde şi usturoiul verde sunt proaspete şi subţiri şi dau aromă minunată stufatului de miel.
Pe masă de Paşte se pot aşeza şi sarmalele în foi de varză. Este o mâncare tradiţională şi mai ales de sărbătoare.
La desert, cozonacii sunt cele mai des întâlnite deserturi de Paşte. Tot la desert se poate servi pască cu brânză şi stafide.
De pe masă tradiţională de Paşte nu lipsesc băuturile tradiţionale: băuturi spirtoase pentru începutul mesei şi vinuri pentru a acompania mâncărurile servite, scrie realitatea.net.
-
Știriacum o săptămână
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Știriacum 17 ore
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum o zi
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 2 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Divertismentacum o săptămână
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 6 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 zile
Mai, luna florilor: De la lalea, crin și bujor, la maci, margarete și lăcrămioare, transformǎ câmpul și grădinile în adevărate oaze de frumusețe și culoare