Știri
403 locuri de muncă, la Alba Iulia, Blaj, Sebeș, Aiud, Cugir și Câmpeni, anunțate de AJOFM Alba, la data de 19 aprilie 2017
403 locuri de muncă vacante au fost anunțate astăzi de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Alba, pentru această săptămână. La Alba Iulia sunt 228 de oferte, dintre care 100 de job-uri sunt disponibile pentru muncitorii necalificați la asamblarea, montarea pieselor.
AGENŢIA LOCALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ALBA IULIA – 0258 831 137
NR. CRT. | OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURIVACANTE |
1 | Secretara | AGENTIA IMOBILIARA GALACTICA INVEST | 1 |
2 | Agent imobiliar | AGENTIA IMOBILIARA GALACTICA INVEST | 1 |
3 | Psiholog în specialitatea psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala | UNIVERISTATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA | 1 |
4 | Paznic | UNIVERISTATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA | 1 |
5 | Femeie de serviciu | UNIVERISTATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA | 1 |
6 | Sudor | PFA PITEA TUDOR CIPRIAN | 1 |
7 | Muncitor necalificat la demolarea cladirilor, captuseli zidarie, placi mozaic, faianta, gresie, parchet | PFA PITEA TUDOR CIPRIAN | 1 |
8 | Muncitor necalificat la demolarea cladirilor, captuseli zidarie, placi mozaic, faianta, gresie, parchet | SC NIDEX DORU SRL | 1 |
9 | Operator la masini-unelte cu comanda numerica | SC IPEC SA | 10 |
10 | Inginer mecanic | SC IPEC SA | 3 |
11 | Ambalator manual | SC IPEC SA | 10 |
12 | Îngrijitor batrâni la domiciliu | COMUNITATEA EVREILOR | 1 |
13 | Laborant în ocrotirea sanatatii | C M F DR LAPADUS ILEANA | 1 |
14 | Sudor | SC INDUSTRIE MICĂ ŞI SERVICII SRL | 1 |
15 | Manipulant marfuri | SC INDUSTRIE MICĂ ŞI SERVICII SRL | 5 |
16 | Încarcator-descarcator | SC INDUSTRIE MICĂ ŞI SERVICII SRL | 5 |
17 | Electrician de întretinere si reparatii | SC INDUSTRIE MICĂ ŞI SERVICII SRL | 1 |
18 | Dulgher (exclusiv restaurator) | SC URBAN CONSTRUCT TRANSILVANIA SRL | 1 |
19 | Muncitor necalificat la demolarea cladirilor, captuseli zidarie, placi mozaic, faianta, gresie, parchet | SC URBAN CONSTRUCT TRANSILVANIA SRL | 1 |
20 | Asistent medical laborator | SC TERRA ASTER SRL | 1 |
21 | Sudor | SC SIPATUB SA | 2 |
22 | Muncitor necalificat la ambalarea produselor solide si semisolide | SC SIPATUB SA | 1 |
23 | Sofer autocamion/masina de mare tonaj | SC SIPATUB SA | 1 |
24 | Lacatus mecanic | SC SIPATUB SA | 2 |
25 | Instalator retele termice si sanitare | SC SIPATUB SA | 1 |
26 | Electrician de întretinere în constructii | SC SIPATUB SA | 1 |
27 | Farmacist sef sectie, laborator | SC BIO FARM TERRA SRL | 1 |
28 | Asistent farmacist | SC BIO FARM TERRA SRL | 1 |
29 | Inginer de sistem în informatica | ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA | 1 |
30 | Sudor | SC A.P.S. SRL | 2 |
31 | Lacatus-montator | SC A.P.S. SRL | 2 |
32 | Tehnician mentenanta mecanica echipamente industriale | VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA SRL | 6 |
33 | Tehnician asigurarea calitatii | VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA SRL | 1 |
34 | Specialist în domeniul calitatii | VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA SRL | 1 |
35 | Sef schimb | VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA SRL | 1 |
36 | Planificator | VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA SRL | 1 |
37 | Operator la masini-unelte cu comanda numerica | VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA SRL | 10 |
38 | Magaziner | VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA SRL | 2 |
39 | Inspector/referent resurse umane | VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA SRL | 1 |
40 | Inginer masini-unelte | VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA SRL | 1 |
41 | Sudor | SC DEL DODO SRL | 1 |
42 | Lacatus AMC | SC DEL DODO SRL | 1 |
43 | Sofer de autoturisme si camionete | SC LIN &EMA SRL | 2 |
44 | Manipulant marfuri | SC LIN &EMA SRL | 2 |
45 | Facturist | SC LIN &EMA SRL | 2 |
46 | Zidar pietrar | SC DOMICA SRL | 2 |
47 | Sudor | SC DOMICA SRL | 1 |
48 | Muncitor necalificat la spargerea si taierea materialelor de constructii | SC DOMICA SRL | 3 |
49 | Faiantar | SC DOMICA SRL | 1 |
50 | Dulgher (exclusiv restaurator) | SC DOMICA SRL | 2 |
51 | Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor | SC SEWS SRL | 100 |
52 | Sef birou/serviciu financiar-contabilitate | SC SATROTEC SRL | 1 |
53 | Șef birou calitate | SC SATROTEC SRL | 1 |
54 | Reglor la masini de prelucrare mase plastice | SC SATROTEC SRL | 3 |
55 | Șef serviciu plan producție | SC SATROTEC SRL | 1 |
56 | Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor | SC SATROTEC SRL | 10 |
57 | Sef schimb | SC SATROTEC SRL | 1 |
58 | Agent de vânzari | SC SATROTEC SRL | 1 |
59 | Confectioner cablaje auto | SC PEMA ELECTROTEHNIC SRL | 5 |
60 | Controlor calitate | SC PEMA ELECTROTEHNIC SRL | 1 |
TOTAL | 228 |
PUNCT DE LUCRU BLAJ – 0725 225 883
NR. CRT. | OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURIVACANTE |
1 | Medic veterinar | CABINET VET.DR.BUNESCU CONSTAN | 1 |
2 | Electrician de întretinere si reparatii | SC BOSCH REXROTH SRL | 20 |
3 | Operator la masini-unelte cu comanda numerica | SC BOSCH REXROTH SRL | 20 |
4 | Sculer-matriter | SC BOSCH REXROTH SRL | 5 |
5 | Mecanic utilaj | SC BOSCH REXROTH SRL | 10 |
6 | Medic veterinar | CABINET MEDICAL VETERINAR DR.CALINESCU LUMINITA | 1 |
7 | Tehnician veterinar | CABINET MEDICAL VETERINAR DR.CALINESCU LUMINITA | 1 |
8 | Manipulant marfuri | SC FERMIC SRL | 2 |
TOTAL | 60 |
PUNCT DE LUCRU SEBEŞ – 0725 225 885
NR. CRT. | OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURIVACANTE |
1 | Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor | SC ARTIGIANI DEL LUSSO SRL | 4 |
2 | Muncitor necalificat în industria confectiilor | A.G.R. PELLETTERIE SEBEŞ SRL | 5 |
3 | Marochiner-confectioner marochinarie, dupa comanda | A.G.R. PELLETTERIE SEBEŞ SRL | 5 |
4 | Asamblator-montator articole marochinarie | A.G.R. PELLETTERIE SEBEŞ SRL | 5 |
5 | Ajutor bucatar | SC CERTA CONS SRL | 1 |
6 | Bucatar | SC CERTA CONS SRL | 1 |
7 | Camerista hotel | SC CERTA CONS SRL | 1 |
8 | Muncitor necalificat la ambalarea produselor solide si semisolide | SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL | 10 |
9 | Muncitor necalificat la ambalarea produselor solide si semisolide | SC SAVINI DUE SRL | 10 |
10 | Masinist la masini pentru terasamente (ifronist) | SC HIDROCONSTRUCTIA SA | 1 |
11 | Electrician de întretinere si reparatii | SC STAR ASSEMBLY SRL | 1 |
12 | Inginer automatist | SC STAR ASSEMBLY SRL | 1 |
13 | Lacatus-montator | SC STAR ASSEMBLY SRL | 8 |
14 | Manager proiect | SC STAR ASSEMBLY SRL | 1 |
15 | Primitor-distribuitor materiale si scule | SC STAR ASSEMBLY SRL | 1 |
16 | Sef serviciu/sef birou/banca/societate de leasing | SC STAR ASSEMBLY SRL | 1 |
17 | Sofer autocamion/masina de mare tonaj | SC POMPONIO LOGISTIC SRL | 1 |
TOTAL | 57 |
PUNCT DE LUCRU AIUD – 0725 225 882
NR. CRT. | OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURIVACANTE |
1 | Muncitor necalificat la spargerea si taierea materialelor de constructii | YOGY BEAR STAR SRL | 1 |
2 | Zidar rosar-tencuitor | SC LUCA CONSTRUCT SRL | 5 |
3 | Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor | SC RAMIROMA INVEST SRL | 1 |
4 | Femeie de serviciu | SC RESTAURANT CAPITOL AIUD SRL | 1 |
5 | Agent de securitate | SC WESTERN SECURITY GUARD SRL | 1 |
6 | Ajutor bucatar | SC GARNET PRODCOM SRL | 1 |
7 | Lucrator comercial | SC GARNET PRODCOM SRL | 1 |
8 | Patiser | SC GARNET PRODCOM SRL | 1 |
TOTAL | 12 |
PUNCT DE LUCRU CUGIR – 0725 225 881
NR. CRT. | OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURIVACANTE |
1 | Controlor calitate | SC STAR TRANSMISSION SRL | 1 |
2 | Ambalator manual | SC STAR TRANSMISSION SRL | 1 |
3 | Contabil | SC STAR TRANSMISSION SRL | 1 |
4 | Electrician de întretinere în constructii | SC STAR TRANSMISSION SRL | 1 |
5 | Frezor la masini roti dintate | SC STAR TRANSMISSION SRL | 1 |
6 | Maistru montaj | SC STAR TRANSMISSION SRL | 1 |
7 | Strungar universal | SC STAR TRANSMISSION SRL | 1 |
8 | Stivuitorist | SC STAR TRANSMISSION SRL | 1 |
9 | Specialist în domeniul calitatii | SC STAR TRANSMISSION SRL | 1 |
10 | Primitor-distribuitor materiale si scule | SC STAR TRANSMISSION SRL | 1 |
11 | Inginer mecanic | SC STAR TRANSMISSION SRL | 1 |
12 | Operator la masini-unelte cu comanda numerica | FILIALA SOCIETATEA UZINA MECANICĂ CUGIR | 1 |
13 | Rectificator universal | FILIALA SOCIETATEA UZINA MECANICĂ CUGIR | 1 |
14 | Specialist resurse umane | FILIALA SOCIETATEA UZINA MECANICĂ CUGIR | 1 |
15 | Strungar universal | FILIALA SOCIETATEA UZINA MECANICĂ CUGIR | 1 |
16 | Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor | SC GENERAL MECANICA SRL | 2 |
17 | Sudor | SC GENERAL MECANICA SRL | 2 |
Total | 19 |
ALOFM CÂMPENI – 0725 225 884
NR. CRT. | OCUPAŢIA/MESERIA | DENUMIRE ANGAJATOR | NR. LOCURIVACANTE |
1 | Sofer autocamion/masina de mare tonaj | COMUNA LUPSA | 1 |
2 | Inspector de specialitate în administratia publica | COMUNA LUPSA | 1 |
3 | Lucrator gestionar | SC AUTOCOMPANY MONTANA SRL | 1 |
4 | Operator standuri încercari | SC ARIESUL SA | 1 |
5 | Inginer mecanic | SC ARIESUL SA | 1 |
6 | Operator confectioner industrial îmbracaminte din tesaturi, tricotaje, materiale sintetice | SC TEXTIL STYLE CONF SRL | 5 |
7 | Muncitor necalificat în industria confectiilor | SC TEXTIL STYLE CONF SRL | 10 |
8 | Confectioner-asamblor articole din textile | SC CASTOR SIB SRL | 7 |
TOTAL | 27 |
Știri
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos.
În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, surile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite.
Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele „te blestemă dacă Pastile le prind necurăţate”.
Săptămâna Mare. Lunea Mare
În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iar mobilierul este spălat şi reparat. De asemenea, în Lunea Mare se poate spăla.
Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.
Săptămâna Mare. În Joia Mare fiecare familie duce la Biserică colaci
În Joia Mare, dată limita slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserica, în cimitir sau pe la casele lor.
Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frică Joimăriţei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriţei erau căldură, oală cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.
Această fiinţă mitologică folosea mijloace cumplite de tortură: ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De multe ori nici flăcăii leneşi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaţi de aceste pedepse. De fapt, Joimăriţă era, la origini, o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare şi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea şi nemuncă.
Săptămâna Patimilor. Focurile de Joi-Mari
Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţă acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţă casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare, conform crestinortodox.ro.
Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an – focurile de Mucenici, de Lăsatul Secului, de San – George sau de Sânziene. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuţi magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate de către copii sau de către tinerele necăsătorite.
Focurile se înconjurau cu tămâie şi agheasmă, în jurul lor se aşezau scaune „pentru morţii ce urmau să sosească” şi se dădea de pomană copiilor, vecinilor şi rudelor. Obiceiul se mai păstrează în unele sate din zona montană a Bucovinei (Moldoviţa, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtând denumirea de „încălzitul moşului” dar, de cele mai multe ori, semnificaţiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment.
Săptămâna Patimilor. Când se face pasca si când se vopsesc ouăle
Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pască,cozonacii cu mac şi nuca şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Pască cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tavi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut.
În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau.
Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbătă Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vara. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor.
În Vinerea Neagră se ţine post negru
Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauza Vinerea Mare este zi de post negru.
În Vinerea Mare nu se fac copturi
În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţă că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat iar coptură nu este mâncată nici măcar de peşti.
În Vinerea Mare, dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seară, însă, întreagă suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului şi pentru a trece pe sub acesta. în scopuri terapeutice.
Săptămâna Patimilor. Sâmbătă Mare
Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbătă Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptură şi borşul de miel.
Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: „Crăciunul este satul iar Paştele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.
Sâmbătă seară fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserica, pentru sfinţire.
În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac,ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau bărbănoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.
Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodină, semn de preţuire a sărbătorii pascale dar şi de mândrie personală.
Sursa:realitatea.net
Știri
Cozonacul, nelipsit de pe meselor românilor de Paște: Când și unde a apărut
Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Tradiția românească spune că dacă ai cozonac pe masă înseamnă că sărbătorești.
Deși este o prăjitură tradițională românească, acesta este în egală măsură și un desert bulgăresc (kozunak) și un produs de patiserie italiană numită „panettone”.
La originea cozonacului se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului.
Potrivit descoperirilor arheologice, în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere, scrie unica.ro.
Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea „plakous”. Chrysippus din Tyana a menţionat, conform surselor, o reţetă de cozonac cu nuci şi miere pe care, tot el menţionează, l-a gustat în Creta.
Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune. În Evul Mediu, brutarii europeni făceau deseori cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea țineau mai mult timp.
În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac apare într-o carte de bucate în 1718, cu recomandarea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zilele noastre. În Anglia secolului al XIV-lea, Geoffrey Chaucer menţionează, în Povestiri din Canterbury, de cozonaci imenşi făcuţi pentru ocazii speciale. Unul dintre cozonaci, de forma unui tort, fusese făcut din 13 kilograme de făină şi conţinea unt, smântână, ouă, mirodenii, stafide şi miere, potrivit unica.ro.
Francezii, cei care în secolul al XIX- lea au adăugat al treilea fel la masă, „desertul”, sunt cei care au pus în valoare cozonacul, mai mult decât alţii. Marie Antoinette a rămas în memoria oamenilor prin fraza pe care a rostit-o atunci când i s-a spus că oamenii nu au nici măcar pâine pe masă, din cauza sărăciei. Viitoarea regină a Franţei ar fi rostit: „Să mănânce cozonac, dacă nu au pâine”.
Mrs. Mary Eales, o cunoscută autoare de cărţi de bucate din Marea Britanie, a scris în 1718, ca recomandare, ca acest preparat să fie copt în forme lungi şi mai subţiri. De atunci datează forma clasică de cozonac. Specialiştii în gastronomie sunt aproape cu toţii de acord că reţeta de cozonac, asa cum o cunoaştem noi astăzi, a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni, scrie unica.ro.
Știri
Să ne cunoaștem frumusețile județului: Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești-Arieșeni, înaltă de 14 metri, loc de atracție pentru turiști
Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești, de lângă Arieșeni, reprezintă o atracție pentru turiști, indiferent de perioada anului
Cascada Pătrăhăițești este o splendidă cădere de apă în 2 trepte, de 14 metri înălțime. Traseul până la cascadă este ușor accesibil, o bună parte din el se poate face și auto.
Cascada Patrahaitesti – dupa numele satului langa care se afla sau Cascada Bucinis – dupa numele raului pe care s-a format.
Cei mai multi turisti viziteaza aceasta cascada in perioada de vara din iulie pana prin septembrie, se poate ajunge la cascada chiar si iarna cand zapada este mica. Cascada merita vizitata si in perioada de primavara si toamna cand datorita topirii zapezilor sau ploilor debitul ei este mult mai mare, deasemenea iarna are un farmec deosebit fiind impodobita de gheata.
Cum ajung la Cascada Patrahaitesti?
Pentru a ajunge la cascada plecand din centrul statiunii turistice Arieseni urmati drumul national spre Vartop circa 1 kilometru pana vedeti un pod de beton pe partea stanga iar langa acesta un mic indicator „Cascada Patrahaitesti 5 kilometri”. De aici urmati drumul forestier lejer si marcajul punct rosu pana in satul Patrahaitesti de unde mai aveti 1,5 kilometri pana la cascada.
Ce pot vizita in apropierea cascadei?
In apropierea cascadei puteti sa vizitati doua muzee – doua ateliere de mestesugarit in care se creaza obiecte de artizanat specifice ciubararitului: tulnice, ciubere, donite, pahare de lemn, sararite, fluiere. Aici puteti sa vedeti cum sunt create aceste obiecte si deasemenea puteti invata sa cantati la tulnic. Deasemnea la localnici gasiti produse traditionale specifice tarii motilor: palinca, afinata, dulceata de fructe de padure etc.
Cascada Patrahaitesti se gaseste la poalele Varfului Curcubata Mica, varf pe care il puteti vizita plecand de la cascada. De sus aveti cel mai bun punct de belvedere asupra Tarii motilor cu casele rasfirate prin toate poienile muntilor pana sus pe creste. Acest traseu nu are marcaj turistic.
-
Știriacum 6 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 6 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 16 ore
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 8 ore
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază