Știri

29 septembrie: Vara Târzie sau Vara lui Mioi. Care sunt tradițiile și obiceiurile în credința populară

Publicat

acum 7 luni

în

29/09/2023

29 septembrie: Vara Târzie sau Vara lui Mioi. Care sunt tradițiile și obiceiurile conform credinței populare

Conform tradiției populare, în perioada 29 septembrie – 14 octombrie, are loc „vara lui Mioi” sau „vara lui Sânmihai”, un interval dedicat Sfântului Mihail.

Conform credinței populare, pe data de 29 septembrie începe Vara lui Mioi, care se încheie odată cu celebrarea Sfintei Parascheva.

Există o legendă care spune că, pe vremuri, trăia un cărăuş sărac, pe nume Mioi. El s-a rugat lui Dumnezeu să-i mai dea câteva zile de vară, ca să termine de treierat grâul. Lui Dumnezeu i s-a făcut milă de el şi i-a îndeplinit rugămintea. Se pare că legenda are un sâmbure de adevăr, deoarece ţine cont de realităţile satului. În luna octombrie, se desfăşoară o serie de activiţăţi importante: se însămânţează pământul pentru recolta ce va să vină, se îngrijesc pomii din livezi şi se primeneşte gospodăria.
Vara lui Mioi mai poartă denumirea de”Nunta Oilor” şi „Năpustitul Berbecilor”. În această perioadă, ciobanii au obiceiul de a lăsa berbecii să intre în turma de oi, pentru reproducere.

Ţăranii aşteaptă în fiecare an Vara lui Mioi, zilele însorite din toamnă, iar orăşenii se miră când văd castanii şi liliacul înflorit. Este căldura care anunţă de fapt „îngropatul verii”, care vine întotdeauna pe 14 octombrie, odată cu Sărbătoarea Sfintei Parascheva.

Ziua de 14 octombrie marchează începutul pregătirii turmelor pentru iernat și deschiderea unor târguri unde se valorifică produsele pastorale.

Gospodarii așteptau, în această perioadă, 29 septembrie – 14 octombrie, o încălzire subită a vremii care le permitea să muncească intens la câmp și în gospodărie, înainte de venirea primului îngheț, reușind, astfel, să termine recoltarea din acel an și să pună la punct terenul pentru următorul an agricol.
“Vara lui Mioi” – legenda cărăușului sărac

Mioi era un cărăuș sărac, foarte muncitor. Acesta își dedica întreaga vară muncii sale. Legenda spune că atunci când a ajuns acasă, toamna, a observat că grâul lui rămăsese netreierat. Mioi s-a rugat mult la Dumnezeu să îi mai dea câteva zile de vară ca să-și poată termina și el treburile. Dumnezeu, auzind rugile fierbinți, i-a ascultat dorința, făcându-i-se milă de el.

Astfel, perioada de la sfârșit de septembrie și început de octombrie este cunoscută ca “Vara lui Mioi”, interval care se termină pe data de 14 octombrie, de Sfânta Paraschiva, o sărbătoare care anunță „îngropatul verii”.

În anumite zone ale țării, perioada aceasta mai poartă numele de Nunta Oilor sau Năpustitul Berbecilor, fiind momentul anului în care ciobanii slobozesc berbecii în turmele de oi ca acestea „să se lege” spre a făta mai târziu mieii. Calendaristic, Nunta Oilor începe, de fapt, pe data de 15 iulie, atunci când se separă oile de berbeci. „Slobozirea” începe de Filipii de toamnă, însă fiecare stână prelungește procesul, după preferință, până la Vinerea Mare dinainte de 14 octombrie, de Sfânta Paraschiva. Bacii din Țara Zarandului, spun că, în „calendarul oilor”, sărbătoarea berbecilor ocupă „ăl mai de samă loc, că numa’ așe om ave’ miei în primăvară”.

*Tradiții de Nunta Oilor

Ciobanii aveau obiceiuri clare atunci când venea vorba despre împerecheatul oilor. Aceștia nu efectuau alte munci, în afară de muls și făcut brânză, fiind „rău de lupi și alte primejdii de boli”. În trecut, ciobanii de la stânele de lângă satul Măgura, comuna Certej, stropeau oile și berbecii cu un mănunchi de busuioc înmuiat în apă sfințită. Femeile țineau și ele cont de obiceiuri și „nu lucrau cu acul, fusul și melița de cânepă, că or ieși oile sterpe și n-or face miei”. De asemenea, în anumite sate din Orăștie se credea că „nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lână, că ți se îmbolnăvesc berbecii, iar de-ți intră astăzi un bărbat în casă atunci mieii născuți or fi numai berbecuți”. Oamenii superstițioși nu lucrau în seara de marți, ca să nu căpieze oile. În anumite zone, pentru a feri oile de lupi, nu aveai voie să împumuți sare sau oțet de la vecini. Din moși strămoși, se spune că dacă oaia sare în ziua de Nunta Oilor, atunci vremea va fi urâtă și friguroasă până la sfârșitul toamnei.

Sursa: b365.ro, agromedia.ro

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 17 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 21 de ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 22 de ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro