Știri

28 iulie, ședința CL Alba Iulia: Modernizare de străzi, reabilitarea pistei de atletism a Stadionului Cetate, pe ordinea de zi

Publicat

acum 4 ani

în

27/07/2020

Ședinţa ordinară a Consiliului local al municipiului Alba Iulia va avea loc pe data de 28 iulie 2020, orele 13, la sediul Primăriei municipiului Alba Iulia, biroul de lucru al Primarului municipiului Alba Iulia, în regim de videoconferinţă

PROIECT AL ORDINII DE ZI :

Proiect de hotărâre privind execuţia bugetului general de venituri şi cheltuieli pe trimestrul II anul 2020 al Municipiului Alba Iulia
Proiect de hotărâre privind unele măsuri de comunicare a actelor administrative fiscale, a actelor de executare şi a altor acte emise de Direcţia venituri din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Alba Iulia
Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii : Modernizare străzi zone de dezvoltare municipiul Alba Iulia LOT 3 – Emil Racoviţă, Grigore Antipa, Petre Ispirescu, Dimitrie Bolintineanu, Simion Mândresu, Alexandru Odobescu, Arieşului”

Proiect de hotărâre privind însuşirea indicatorilor tehnico – economici pentru obiectivul de investiţii : ” Modernizare străzi zone de dezvoltare municipiul Alba Iulia LOT2 – Constantin Noica, Mircea Eliade, Nada Florilor, Mihail Sadoveanu, Sliven, Alessandria, Viadana, Modena, Nazareth Illit, Aleea Stejarilor, Cerbului, Tuberozelor, Aleea Cetinei”
Proiect de hotărâre privind însuşirea indicatorilor tehnico – economici pentru obiectivul de investiţii : „Modernizare străzi zone de dezvoltare Municipiul Alba Iulia LOT 1 – Alcala de Henares (inclusiv legătura cu strada Gheorghe Şincai), Gârda, Drăgăşani, Zăvoi, Lupşa, Calistrat Hogaş, Abrudului, Vidra, Albac, Stadionului, Cornel Medrea, Calea Labului, Meteş, Lotru”
Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei tehnico – economice, faza SE pentru obiectivul de investiţii „Extindere reţea canalizare strada Alcala de Henares ” Municipiul Alba Iulia
Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii nr. 358/2018 a Consiliului local pentru participarea Direcţiei de Asistenţă Socială în cadrul PROGRAMULUI OPERAŢIONAL CAPITAL UMAN, Axa prioritară 4, Prioritatea de investiţii 9.ii, Obiectivul specific 4.4 BUNICII COMUNITĂŢII Servicii sociale şi socio-medicale pentru persoane vârstnice pentru depunerea proiectului ” LATINE ACASĂ, ÎNGRIJIRE SOCIALĂ LA DOMICILIU ALBA IULIA”
Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a Statului de funcţii al Serviciului de îngrijire la domiciliul „LA TINE ACASĂ, ÎNGRIJIRE SOCIALĂ LA DOMICILIU ALBA IULIA”
Proiect de hotărâre privind aprobarea Metodologiei privind acordarea unui ajutor financiar familiilor pentru plata serviciilor oferite de bonă
Proiect de hotarare privind aprobarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii faza DALI şi a indicatorilor tehnico – economici pentru obiectivul : ” Reabilitare şi modernizare pistă de atletism din incinta Stadionului Cetate aflat în administrarea Clubului Sportiv municipal Unirea Alba Iulia „
Proiect de hotarare privind aprobarea Regulamentului pentru implementarea bugetării participative – sesiunea I
Proiect de ho tarare privind însuşirea raportului privind informarea si consultarea publicului nr. 71156/21.07.2020 şi aprobarea Planul Urbanistic Zonal, „EXTINDERE SI REGLEMENTARE ZONA SERVICII PENTRU CIMITIRUL MUNICIPAL”, ALBA IULIA, BD. ÎNCORONĂRII, NR. FN, solicitant MUNICIPIUL ALB AIULIA
Proiect de hotarare privind aprobarea unor documentaţii de urbanism :

Art.l: Avizează Planul Urbanistic Zonal „MODIFICAREA REGLEMENTARE PUZ APROBAT PRIN HCL 198, ART. 18/22.05.2018”, ALBA IULIA, STR. ALCALA DE HENEARES, NR.2, solicitant SC ATOL IMO SRL SI TECNOSTAR CONSULTING SRL conform planului de situaţie anexat.

Art.2: Avizează Planul Urbanistic Zonal „MODIFICARE REGLEMENTARE PUZ APROBAT CU HCL NR.195 ART. 8/28.06.2013 PRIN REGLEMENTARE TRAMA STRADALA SI LOTURI PENTRU LOCUINŢE INDIVIDUALE”, ALBA IULIA, STR. MIRCEA ELIADE, NR.51, solicitant ANGHEL NICOLAE SI ANGHEL SILVIA conform planului de situaţie anexat.

Art.3 : Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr. 64296/02.07.2020 Aprobă Planul Urbanistic de Detaliu „CONSTRUIRE LOCUINŢA UNIFAMILIALA, ANEXE GOSPODARESTIţGARAJ, MAGAZIE) SI ÎMPREJMUIRE”, ALBA IULIA, STR. APUSENI, NR. 45A, solicitant BOCA IOANA ADRIAN SI BOCA FLORIN IO AN, conform planului de situaţie anexat.

Art.4: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr. 64879/03.07.2020 Aprobă Planul Urbanistic de Detaliu „CONSTRUIRE LOCUINŢA UNIFAMILIALA, ANEXE GOSPODARESTIţ GARAJ, FILIGORIE) SI ÎMPREJMUIRE”, ALBA IULIA, STR. ARGINTULUI, NR. 28, solicitant LOBONT ADRIAN COSMIN, conform planului de situaţie anexat.

Art.5: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr. 65003/03.07.2020 Aprobă Planul Urbanistic de Detaliu „CONSTRUIRE SHOWROOM SI SERVICE AUTO”, ALBA IULIA, STR. ATELIERULUI, NR. 3, solicitant ENB MEDCOM SRL PRIN APŢI ORHAN, conform planului de situaţie anexat.

Art.6: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr. 56595/12.06.2020 Aprobă Planul Urbanistic Zonal, CONSTRUIRE LOCUINŢE COLECTIVE CU SPATII COMERCIALE, BIROURI SI SERVICII LA PARTER”, ALBA IULIA, STR. SELISTE, NR. 16A, solicitant HENEGAR MARINELA, conform planului de situaţie anexat.

Art.7: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr. 66259/07.07.2020 Aprobă Planul Urbanistic Zonal „CONSTRUIRE CLĂDIRE BIROURI”, ALBA IULIA, STR. ANDREI MURESANU, NR. 7A, solicitant OANCEA MIHAI SI OANCEA LIANA, conform planului de situaţie anexat.

Art.8: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr. 64900/03.07.2020 Aprobă Planul Urbanistic Zonal „ MODIFICARE PUZ APROBAT CU HCL NR.372/2015, PENTRU CONSTRUIRE 2 TRONSOANE DE LOCUINŢE SEMICOLECTIVE IN REGIM ÎNŞIRUIT”, ALBA IULIA, STR. GHEORGHE DOJA, FN, solicitant SIPATUB SRL, ALPHA IMOBILIARE SRL, conform planului de situaţie anexat.

Art.9: Se insuseste raportul privind informarea si consultarea publicului nr. 62455/29.06.2020 Aprobă Planul Urbanistic Zonal, MODIFICARE REGLEMENTARE PUZ APROBAT CU HCL NR. 195/2013 PRIN ANULARE TRONSON STRADA THEODOR AMAN (CUPRINS INTRE STR. VASILE GOLDIS SI STR. FRANCISCA)”, ALBA IULIA, STR. VASILE GOLDIS, NR. 56, solicitant MACARIE ALEXANDRU, MACARIE VASILE SI MACARIE EMILIA, conform planului de situaţie anexat.

Proiect de hotărâre privind aprobarea cesionării contractului de închiriere nr. 13.468/2002 de către titularul contractului I.I.MÂRZA GAMBETTA către SC ART ACT MARKET DECO SRL
Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea HCL nr. 153/2020 cu privire la aprobarea vânzării prin negociere directă a unui imobil (teren) situat în Alba Iulia,str.Nada Florilor, nr.l A
Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea HCL nr.300/2019 cu privire la aprobarea vânzării prin negociere directă a unui imobil (teren) situat în Alba Iulia,str.Nada Florilor, nr. 1B
Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea HCL nr.305/2019 cu privire la aprobarea vânzării prin negociere directă a unui imobil (teren) situat în Alba Iulia,str.Nada Florilor, nr.ÎL
Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea HCL nr.306/2019 cu privire la aprobarea vânzării prin negociere directă a unui imobil (teren) situat în Alba Iulia,str.Nada Florilor, nr. 1M
Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea HCL nr.307/2019 cu privire la aprobarea vânzării prin negociere directă a unui imobil (teren) situat în Alba Iulia,str.Nada Florilor, nr. 1N
Proiect de hotarare privind aprobarea prelungirii tennenului contractului de închiriere nr.2.862/2009 încheiat între municipiul Alba Iulia şi SC FARMA LUX SRL
Proiect de hotărâre privind acceptarea donaţiei făcute municipiului Alba Iulia a unor imobile (drumuri) situate în Alba Iulia, strada Ion Ghica
Proiect de hotărâre privind înscrierea dreptului de proprietate a Municipiului Alba Iulia

domeniu privat a imobilelor situate pe strada Calea Moţilor, nr. 70 şi 70A

Proiect de hotărâre privind înscrierea dreptului de proprietate a Municipiului Alba Iulia

domeniu public asupra imobilul (parcare Spital Judeţean), situat în Alba Iulia, Bulevardul Transilvaniei

Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii nr. 134/2020 a Consiliului local privind înscrierea dreptului de proprietate a municipiului Alba Iulia în domeniul public asupra imobilelor (străzi) Orizont 28 şi Alexandru Vlahuţă
Proiect de hotărâre privind înscrierea în domeniul privat al municipiului Alba Iulia a imobilelor (apartamente) situate în municipiul Alba Iulia, str. Gladiolelor, bloc G140, sc. A, ap.30, str. Gheorghe Şincai, nr. 17, bloc CI, sc. B, ap. 9, Bulevardul Revoluţiei 1989 bloc V5, ap. 67
Proiect de hotărâre privind înscrierea în domeniul privat al municipiului Alba Iulia a imobilului (teren, construcţie şi casă), situat în municipiul Alba Iulia, str. Bucureşti, nr. 8, înscris în CF nr. 112824 Alba Iulia, nr. Top 5025/1/1/1
DIVERSE

Raport privind activitatea asistenţilor personali, desfăşurată în semestrul I 2020

Alte articole etichetate cu:28 iulie modernizare strazi ordinea de zi pistei atletism sedinta cl alba iulia stadionului cetate

Publicitate

Știri

Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă

Publicat

acum o oră

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos.

În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, surile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite.

Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele „te blestemă dacă Pastile le prind necurăţate”.

Săptămâna Mare. Lunea Mare

În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iar mobilierul este spălat şi reparat. De asemenea, în Lunea Mare se poate spăla.

Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.

Săptămâna Mare. În Joia Mare fiecare familie duce la Biserică colaci

În Joia Mare, dată limita slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserica, în cimitir sau pe la casele lor.

Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frică Joimăriţei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriţei erau căldură, oală cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.

Această fiinţă mitologică folosea mijloace cumplite de tortură: ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De multe ori nici flăcăii leneşi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaţi de aceste pedepse. De fapt, Joimăriţă era, la origini, o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare şi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea şi nemuncă.

Săptămâna Patimilor. Focurile de Joi-Mari

Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţă acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţă casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare, conform crestinortodox.ro.

Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an – focurile de Mucenici, de Lăsatul Secului, de San – George sau de Sânziene. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuţi magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate de către copii sau de către tinerele necăsătorite.

Focurile se înconjurau cu tămâie şi agheasmă, în jurul lor se aşezau scaune „pentru morţii ce urmau să sosească” şi se dădea de pomană copiilor, vecinilor şi rudelor. Obiceiul se mai păstrează în unele sate din zona montană a Bucovinei (Moldoviţa, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtând denumirea de „încălzitul moşului” dar, de cele mai multe ori, semnificaţiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment.

Săptămâna Patimilor. Când se face pasca si când se vopsesc ouăle

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pască,cozonacii cu mac şi nuca şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Pască cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tavi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut.

În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau.

Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbătă Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vara. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

În Vinerea Neagră se ţine post negru

Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauza Vinerea Mare este zi de post negru.

În Vinerea Mare nu se fac copturi

În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţă că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat iar coptură nu este mâncată nici măcar de peşti.

În Vinerea Mare, dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seară, însă, întreagă suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului şi pentru a trece pe sub acesta. în scopuri terapeutice.

Săptămâna Patimilor. Sâmbătă Mare

Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbătă Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptură şi borşul de miel.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: „Crăciunul este satul iar Paştele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.

Sâmbătă seară fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserica, pentru sfinţire.

În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac,ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau bărbănoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.

Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodină, semn de preţuire a sărbătorii pascale dar şi de mândrie personală.

Sursa:realitatea.net

Citește mai mult

Știri

Cozonacul, nelipsit de pe meselor românilor de Paște: Când și unde a apărut

Publicat

acum 3 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Tradiția românească spune că dacă ai cozonac pe masă înseamnă că sărbătorești.

Deși este o prăjitură tradițională românească, acesta este în egală măsură și un desert bulgăresc (kozunak) și un produs de patiserie italiană numită „panettone”.

La originea cozonacului se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului.

Potrivit descoperirilor arheologice, în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere, scrie unica.ro.

Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea „plakous”. Chrysippus din Tyana a menţionat, conform surselor, o reţetă de cozonac cu nuci şi miere pe care, tot el menţionează, l-a gustat în Creta.

Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune. În Evul Mediu, brutarii europeni făceau deseori cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea țineau mai mult timp.

În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac apare într-o carte de bucate în 1718, cu recomandarea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zilele noastre. În Anglia secolului al XIV-lea, Geoffrey Chaucer menţionează, în Povestiri din Canterbury, de cozonaci imenşi făcuţi pentru ocazii speciale. Unul dintre cozonaci, de forma unui tort, fusese făcut din 13 kilograme de făină şi conţinea unt, smântână, ouă, mirodenii, stafide şi miere, potrivit unica.ro.

Francezii, cei care în secolul al XIX- lea au adăugat al treilea fel la masă, „desertul”, sunt cei care au pus în valoare cozonacul, mai mult decât alţii. Marie Antoinette a rămas în memoria oamenilor prin fraza pe care a rostit-o atunci când i s-a spus că oamenii nu au nici măcar pâine pe masă, din cauza sărăciei. Viitoarea regină a Franţei ar fi rostit: „Să mănânce cozonac, dacă nu au pâine”.

Mrs. Mary Eales, o cunoscută autoare de cărţi de bucate din Marea Britanie, a scris în 1718, ca recomandare, ca acest preparat să fie copt în forme lungi şi mai subţiri. De atunci datează forma clasică de cozonac. Specialiştii în gastronomie sunt aproape cu toţii de acord că reţeta de cozonac, asa cum o cunoaştem noi astăzi, a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni, scrie unica.ro.

Citește mai mult

Știri

Să ne cunoaștem frumusețile județului: Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești-Arieșeni, înaltă de 14 metri, loc de atracție pentru turiști

Publicat

acum 5 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești, de lângă Arieșeni, reprezintă o atracție pentru turiști, indiferent de perioada anului

Cascada Pătrăhăițești este o splendidă cădere de apă în 2 trepte, de 14 metri înălțime. Traseul până la cascadă este ușor accesibil, o bună parte din el se poate face și auto.

Cascada Patrahaitesti – dupa numele satului langa care se afla sau Cascada Bucinis – dupa numele raului pe care s-a format.

Cei mai multi turisti viziteaza aceasta cascada in perioada de vara din iulie pana prin septembrie, se poate ajunge la cascada chiar si iarna cand zapada este mica. Cascada merita vizitata si in perioada de primavara si toamna cand datorita topirii zapezilor sau ploilor debitul ei este mult mai mare, deasemenea iarna are un farmec deosebit fiind impodobita de gheata.

Cum ajung la Cascada Patrahaitesti?

Pentru a ajunge la cascada plecand din centrul statiunii turistice Arieseni urmati drumul national spre Vartop circa 1 kilometru pana vedeti un pod de beton pe partea stanga iar langa acesta un mic indicator „Cascada Patrahaitesti 5 kilometri”. De aici urmati drumul forestier lejer si marcajul punct rosu pana in satul Patrahaitesti de unde mai aveti 1,5 kilometri pana la cascada.
Ce pot vizita in apropierea cascadei?

In apropierea cascadei puteti sa vizitati doua muzee – doua ateliere de mestesugarit in care se creaza obiecte de artizanat specifice ciubararitului: tulnice, ciubere, donite, pahare de lemn, sararite, fluiere. Aici puteti sa vedeti cum sunt create aceste obiecte si deasemenea puteti invata sa cantati la tulnic. Deasemnea la localnici gasiti produse traditionale specifice tarii motilor: palinca, afinata, dulceata de fructe de padure etc.

Cascada Patrahaitesti se gaseste la poalele Varfului Curcubata Mica, varf pe care il puteti vizita plecand de la cascada. De sus aveti cel mai bun punct de belvedere asupra Tarii motilor cu casele rasfirate prin toate poienile muntilor pana sus pe creste. Acest traseu nu are marcaj turistic.