Știri

2-4 octombrie: Noaptea Albă a Galeriilor 2020, în Alba Iulia, București și alte 9 orașe

Publicat

acum 4 ani

în

02/10/2020

Noaptea Albă a Galeriilor/NAG 2020 împlineşte 14 ani de Bucureşti şi 5 ani de când s-a extins şi în alte oraşe cu un program nocturn de artă contemporană în 3 seri consecutive (02-03-04 octombrie), gândit astfel pentru a reduce riscul de aglomeraţie, fără a reduce accesul la artă. Publicul este aşteptat în spaţii de artă contemporană din 11 oraşe din ţară – Bucureşti, Alba Iulia, Braşov, Cluj- Napoca, Craiova, Iaşi, Mediaş, Reşiţa, Sibiu, Târgu Mureş şi Timişoara – în weekendul 02-04 octombrie, între orele 18:00 şi 24:00, conform cu normele de siguranţă în vigoare.

„Un eveniment ca NAG se încăpăţânează să ofere anual o radiografie cât mai onestă a scenei culturii contemporane locale, iar în contextul extrem de dificil cu care ne confruntăm, nu doar noi comunitatea culturală, ci întreaga societate, faptul că în acest an am decis să continuăm nu este un gest de curaj din partea nimănui, ci mai degrabă o dovadă a solidarităţii. Sperăm ca acest program extins în premieră pe durata a 3 seri să ofere tuturor participanţilor si publicului un cadru cât mai confortabil pentru o nouă revedere cu NAG. ” – Suzana Dan, Asociaţia Ephemair, fondatoare NAG

NAG Bucureşti se desfăşoară anul acesta în 60 de spaţii culturale şi prezintă cu ocazia celei de-a 14-a ediţii două proiecte speciale. Sorina Vazelina continuă proiectul Outside Histories la Rezidenţa BRD Scena9 şi îşi adaugă semnătura lucrărilor permanente realizate anul trecut de Pisica Pătrată, Robert Obert, Maria Bălan şi John Dot S. Pentru prima oară, proiectul Outside Histories deschide o secţiune dedicată foarte tinerilor artişti, cu o primă intervenţie a Ninei Jovanovic, artistă emergentă în vârstă de 7 ani. Al doilea proiect special îl prezintă pe Saşa Lazăr, artistul care a făcut identitatea vizuală NAG 2020, cu prima expoziţie personală de pictură la A5 Studio Space: A Longer Exposure.

„Suntem recunoscători că pe parcursul a 3 seri, arta contemporană ne aduce împreună în 11 oraşe din ţară. Este o oportunitate să ne reapropiem de artă şi de artiştii contemporani de care am fost separaţi în această perioadă şi o invitaţie să facem acest lucru ori de câte ori avem ocazia. Vă invităm ca în periplul vostru să vizitaţi în Bucureşti spaţiul nostru cultural destinat tinerelor generaţii de creatori, Rezidenţa BRD Scena9, spaţiu care oferă în fiecare an experienţe speciale NAG. Dincolo de bucuria şi inspiraţia pe care ne-o oferă arta, trebuie să ne punem şi întrebarea cum putem ajuta cultura să meargă mai departe. Este o conversaţie la care vă invităm să luaţi parte, pe reţelele sociale sau în spaţiile culturale, o conversaţie despre artă ca liant social dar şi motor economic, şi despre rolul ei în societatea românească.” – Flavia POPA, Secretar General. BRD Groupe Société Générale

Outside Histories #2: Proiectul continuă cu Sorina Vazelina, ilustratoare fantastică din liga de aur a ilustratorilor din România. Artista va lua personaje schiţate din viata de zi cu zi, desene din copilăria ilustraţiei româneşti şi alte referinţe de ghicit, sinteza acestui amalgam va fi apoi aplicată pe suprafaţa pereţilor cu cadre aztece, pentru a închega o mică istorie în contemporaneitate. În premieră, episodul din acest an al intervenţiilor Outside Histories dedică şi un spaţiu special unei tinere artiste, Nina Jovanovic, în vârstă de numai 7 ani.

Proiectul focus NAG Outside Histories#2 va putea fi văzut începând de vineri, 02 octombrie, orele 18:00, în curtea Rezidenţei BRD Scena9 din strada I.L Caragiale nr.32.

A Longer Exposure: Saşa Lazăr este artistul invitat în acest an pentru a crea identitatea vizuală a Nopţii Albe a Galeriilor. Acesta va prezenta în spaţiul A5 Studio din str. Piaţa Amzei 5 prima lui expoziţie solo de pictură, compusă din trei piese şi care face o analogie la expunerea lungă din fotografie şi felul în care impactează ea creaţia finală. Expoziţia va putea fi vizitată de vineri 02 octombrie, orele 18:00, până la finalul lunii.

Măsuri de siguranţă:

Evenimentul NAG se va desfăşura în concordanţă cu normele de siguranţă transmise de către Ministerul Culturii prin Ordinul nr. 3.142 din 31 august 2020 pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 şi pentru asigurarea desfăşurării activităţilor în condiţii de siguranţă sanitară în domeniul culturii. Prin participarea la evenimentul Noaptea Albă a Galeriilor NAG presupune luarea la cunoştinţă şi respectarea acestor reglementări şi asumarea riscurilor ce rezultă în urma participării la eveniment de către toţi cei implicaţi: public, organizatori, participanţi.

Noaptea Albă a Galeriilor – NAG este un eveniment iniţiat în 2007 la Bucureşti de către Asociaţia Ephemair şi dezvoltat în oraşe din România în parteneriat cu organizaţii locale.

PROGRAM NAG ALBA IULIA
Galeria de Artă
adresa: Str. 1 Decembrie 1918, bl. M10.
program: 2-3-4 oct. 2020, 18:00-24:00
2 oct. ora 18:00 – VERNISAJ – ANA PORTRETE
artiști: Ana Maria Ariciu, Ana Pantea
Museikon
adresa: Str. Unirii, nr. 3, Alba Iulia
program: 2 oct. 2020, 18:00-24:00
EXPOZIȚIE DE ARTĂ SACRĂ
HANGAR F
adresa: Str. Atelierului, nr. 12, Alba Iulia
program: 3-4 oct. 2020, 18:00-24:00
3-4 oct. – VERNISAJ + EXPERIMENT MUZICAL
4 oct. – PROIECȚIE FILME KINEDOK ROMANIA
artiști: Florin Magda, Alex Damian, Ioana Ciolea

Alte articole etichetate cu:2-4 octombrie 9 orase Alba Iulia Bucuresti noaptea alba a galeriilor

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 18 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 22 de ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 23 de ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro