Rămâi conectat

Știri

17 septembrie, zi aniversară pentru Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca

Publicat

în

Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca în zi aniversară

În anul 1919, pe 17 septembrie, s-a înfiinţat Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj (astăzi Academia de Muzică „Gheorghe Dima”).

Primul ei rector a fost dirijorul şi compozitorul Gheorghe Dima (1847-1925), care a condus instituţia din 1919 până la moartea sa, în 1925. În 1931, Conservatorul devine „Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj”. În 1950, Academia de Muzică a fost redenumită în „Conservatorul de Muzică”, denumire pe care a purtat-o până în 1990. Începând cu anul 1990, Conservatorul îşi schimbă denumirea, după numele primului ei rector, devenind astfel Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.

Printre profesorii care au contribuit la renumele instituţiei se numără doi membri ai Academiei Române: compozitorii Sigismund Toduţă şi Cornel Ţăranu. În 1971, prin contribuţia lui Sigismund Toduţă, la Conservatorul din Cluj-Napoca s-au deschis studiile doctorale în muzicologie. Totodată, în 1992, s-a instituit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”. Au fost distinse cu acest titlu personalităţi marcante ale vieţii muzicale româneşti şi mondiale, precum Mariana Nicolesco, Iannis Xenakis, György Kurtág, Krzysztof Penderecki, Yehudi Menuhin, Robert Levin, Christoph Bossert, Pascal Bentoiu, Ştefan Niculescu, David Ohanesian sau Ioan Hollender.

În 1984, s-a lansat Concursul Gheorghe Dima, care reprezintă una dintre cele mai importante competiţii artistice din România.

Academia cuprinde, în prezent, Facultatea de Interpretare Muzicală, Facultatea Teoretică, cărora i se adaugă şi o extensie la Piatra Neamţ. Oferta educaţională a Academiei cuprinde studii de licenţă, master, doctorat, învăţământ la distanţă şi frecvenţă redusă, cursuri de perfecţionare/postuniversitare.

sursa: anmgd.ro

foto: facebook Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

8 decembrie 2022, COVID-19 în Alba: 4 cazuri COVID-19 și niciun deces, în ultimele 24 de ore

Publicat

în

8 decembrie 2022, COVID-19 în Alba: 4 cazuri COVID-19 și niciun deces, în ultimele 24 de ore

La nivelul județului Alba, joi, 8 decembrie 2022, au fost raportate 4 cazuri de infectare cu COVID-19, potrivit datelor transmise de DSP Alba, 3 cazuri la Cugir și un caz la Alba Iulia.

Astfel, numărul total al cazurilor înregistrate ajunge la 59.690 de persoane confirmate. Sunt în total 58.456 de persoane vindecate și 1.311 decese.

În 7 decembrie, în județul Alba au fost prelucrate în total 140 de teste, 23 PCR și 128 teste rapide.

Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 506.371.

Incidența cazurilor raportată la mia de locuitori este de 0,3 în Alba Iulia, respectiv de 0,22 în județul Alba.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Gara din Alba Iulia, o istorie care își are începuturile în anul 1868: În 8 decembrie sosea primul tren

Publicat

în

Gara din Alba Iulia, o istorie care își are începuturile în anul 1868. Albaiulienii, printre primii ardeleni care au călătorit cu trenul

Albaiulienii au fost printre primii ardeleni care au beneficiat de transportul feroviar. Gara din Alba Iulia a fost construită în 1868, an în care s-a dat în folosinţă prima cale ferată din Transilvania, pe ruta Arad – Alba Iulia.

Primul tren de marfă a sosit la 8 decembrie 1868, pentru ca peste numai două săptămâni primul tren de persoane să vină la peronul gării din Alba Iulia. Construit iniţial din două corpuri de clădire identice, legate printr-un vestibul, edificiul gării a fost extins şi renovat în anii 1922, 1929 şi 2003.

De la deschidere si pana in prezent, gara din Alba Iulia a fost martora celor mai insemnate evenimente locale, fiind locul care a intampinat personalitati si delegati oficiali, oaspeti sositi sa asiste la toate momentele marcante, primirea participantilor la Adunarea Nationala din 1 Decembrie 1918 sau vizitele membrilor Familiei Regale fiind doar cateva dintre ele.

În cuprinsul Imperiului Habsburgic, primele căi ferate pentru transportul mărfurilor au fost construite încă de la începutul secolului XIX, dar prima rută feroviară destinată transportului de persoane a fost deschisă în 1837, nu cu mult timp însă după inaugurarea primei căi ferate din lume, în Anglia, între Manchester şi Liverpool, în 1830. Austria propriu-zisă şi Boemia, cele mai dezvoltate regiuni ale imperiului, au fost cele care au beneficiat de construirea primelor „drumuri de fier”, în vreme ce pentru Transilvania, provincie periferică, problema înfiinţării unui transport feroviar a fost discutată pentru prima dată în anul 1847, în cadrul Dietei de la Pozsony.

Revoluţia din 1848-1849 a dus la amânarea acestor planuri, dar ele au fost reluate în 1850, atunci când guvernul de la Viena a intenţionat să pună în aplicare un vast program de construcţii feroviare la nivelul întregului imperiu, inclusiv în Transilvania. Au fost formulate două proiecte prin care teritoriul transilvănean urma să fie conectat cu imperiul prin intermediul şinelor de fier. Primul dintre ele, prevedea ca prima linie ferată din Transilvania să străbată sudul acestei provincii, pe traseul Arad – Simeria – Alba Iulia – Sibiu, în vreme ce al doilea viza traversarea teritoriului transilvănean pe direcţia nord-vest – sud-est, prin oraşele Oradea – Cluj – Braşov.

În condiţiile în care Clujul fusese în anii 1848-1849 principalul fief al nobilimii maghiare revoluţionare, după 1850, instaurându-se regimul neoabsolutist austriac, reşedinţa guvernatorului Transilvaniei era în Sibiu. Tot aici era şi centrul administraţiei financiare, precum şi principalul centru juridic. Cum Viena nu era nicicum dispusă să favorizeze nobilimea maghiară din Ungaria şi Transilvania, argument la care se puteau adăuga costurile mult mai scăzute pentru „linia guvernamentală”, în comparaţie cu „linia transilvănenilor”, la 10 august 1865, împăratul a sancţionat legea concesionării liniei Arad – Alba Iulia, care a devenit cunoscută sub numele de „prima cale ferată din Transilvania”.

Proximitatea Sibiului s-a dovedit a fi norocoasă pentru Alba Iulia. În 1868 această linie a fost finalizată, urmând ca lucrările să continue pe traseul Sibiu – Turnu Roşu, albaiulienii, dar şi locuitorii din împrejurimi, fiind printre primii transilvăneni care au avut parte de „binefacerile drumului de fier”. În acelaşi an a fost terminat şi edificiul gării din Alba Iulia, prevăzut cu un peron acoperit pentru călători şi compus din două corpuri de clădire identice, unite printr-un vestibul.

Totodată, peste râul Mureş, s-a dat în exploatare un pod de fier, construit după sistemul Schiffkorn, cu o lungime de 41,2 metri. La 8 decembrie 1868, primul tren de marfă şi-a făcut intrarea în gară, pentru ca peste numai două săptămâni, la peronul gării din Alba Iulia să sosească trenul de persoane „Radna”.

Poartă de intrare pentru oraşul de pe malul Mureşului, gara din Alba Iulia şi-a legat existenţa de numeroasele evenimente importante ce au avut loc de-a lungul timpului. A fost martora venirii participanţilor la Marea Adunare Naţională de la 1 decembrie 1918, a generalului Henri Berthelot, în ianuarie 1919, a familiei regale care în numeroase rânduri a ales să facă voiajul până la Alba Iulia cu trenul. In anul 1919, la sfarsitul primului razboi mondial, cand Transilvania a devenit parte a Romaniei, calea ferata Arad – Alba Iulia este trecuta in proprietatea Statului Roman, intrand in exploatarea Directiei Generale C.F.R. In perioada interbelica, aceasta ruta a reprezentat principala ruta feroviara din Transilvania si a cunoscut circulatia trenurilor tractate de locomotive cu aburi pana in anul 1950 cand au fost inlocuite de cele Diesel. In anul 1970 a fost data in functiune prima portiune electrificata a acestui tronson, procesul electrificarii fiind finalizat in anul 1985 cand a ajuns la stadiul din prezent, iar gara albaiuliana este una dintre cele mai importante si circulate legaturi feroviare ale tarii.

În 1922, cu prilejul încoronării regelui Ferdinand şi a reginei Maria, edificiul gării a fost renovat şi amplificat. O altă renovare a avut loc în 1929, atunci când s-a sărbătorit un deceniu de la înfăptuirea actului de la 1 decembrie 1918, pentru ca alte amenajări să fie făcute din 2003 încoace, modificări care i-au conferit gării din Alba Iulia aspectul actual.

Sursa: imagini-istorie.apulum.ro, viziteazaalbaiulia.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Drumul Vicinal 24 din Sohodol, în lungime de 4 kilometri și jumătate, modernizat: Se solicită aviz de mediu

Publicat

în

Solicitare de aviz de mediu pentru modernizarea unui drum vicinal în comuna Sohodol

Vorbim de Drumul Vicinal 24, în lungime de 4 kilometri și jumătate.

Drumul vicinal care urmează să fie supus modernizării ocupă o suprafață de peste 20 de mii de metri pătrați, aflată atât în intravilanul, cât și în extravilanul comunei Sohodol.

Lucrările preconizate vor viza înlăturarea ebulmenților, corectarea taluzelor de debleu, scarificare și nivelarea și compactarea zestrei de piatră din vechea împietruire a drumului pe o lungime de 10 centimetri.

Prin modernizarea drumului, potrivit reprezentanților administrației locale, se va facilita accesul populației din satele aparținătoare comunei Sohodol spre centrul comunei.

Perioada propusă pentru implementarea proiectului este de 36 de luni.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Stiri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare