Știri
15 trucuri prin care poți fi mai eficient la locul de muncă!
Una dintre cele mai apreciate calități pe care angajatorii și investitorii le apreciază pe piață, indiferent de țară, este eficiența angajaților și a activității generale a firmei. Aceasta se traduce prin respectarea termenelor limită, rezultate bune și atitudine proactivă de a aborda chiar și cele mai complicate probleme cu care te poți confrunta la locul de muncă.
Eficiența, calitatea superioară și flexibilitatea în producție a angajaților români au fost și cele trei mari motive pentru care Philip Morris International a investit 500 de milioane de euro pentru reconversia fabricii de la Otopeni pentru dezvoltarea tehnologiei încălzirii tutunului la nivel regional. Astfel de investiții răsplătesc și încurajează capacitatea angajaților de a rămâne eficienți și competitivi pe piață locală și în această regiune a Europei. De asemenea, tot eficiența a stat la baza deciziei Ford de a aduce în România producția unui al doilea model, cu o investiție de 200 de milioane de euro și 1500 de noi locuri de muncă, după ce uzina de la Craiova a început acest an cu cea mai mare producție locală înregistrată vreodată, peste 11.000 de mașini, numai în ianuarie. În același timp, și nemții de la BSH Hausgeräte GmbH vor investi peste 100 de milioane de euro pentru ridicarea unei fabrici de electrocasnice, care va veni cu 700 de noi locuri de muncă. Analiștii americani în business, Inc.com, au identificat și principalele moduri prin care un angajat poate fi mai eficient la locul de muncă, fără să schimbe radical modul în care muncește zilnic.
15 trucuri care te fac mai eficient la locul de muncă
1. Calculează-ți și limitează-ți timpul petrecut pentru anumite sarcini
Ai putea crede că știi să îți gestionezi corect timpul la locul de muncă. Dacă acest lucru este adevărat, atunci tu faci parte din cele 17 procente compuse din angajați care chiar au capacitatea de a calcula cât timp le va lua o sarcină, arată acest studiu. Cel mai important lucru este să îți alegi tu de fiecare dată o limită de timp pentru rezolvarea unei probleme la locul de muncă.
2. Ia pauze la un interval regulat de timp
Știm cu toții vorba aceea veche cu pauzele lungi și dese, dar de această dată pauzele chiar se dovedesc utile. Munca fără pauză va provoca un declin în performanță și eficiență. Asigură-ți câteva minute de deconectare la un interval regulat ca să îți poți oxigena creierul cu idei proaspete.
3. Termene limită auto-impuse
De cele mai multe ori când vei primi o sarcină nouă ți se va spune și până când trebuie să fie gata. Un truc pentru mai multă eficiență și capacitate de concentrare în această situație este să-ți dai tu un termen limită chiar mai strâns de atât. Vei vedea cum spiritul competitiv se va aprinde.
4. Regula de două minute
Regula de două minute vorbește despre sarcinile care pot fi rezolvate în mai puțin de 120 de secunde, precum un email, un telefon sau mici intervenții. Dacă ai astfel de mici probleme, rezolvă-le de fiecare dată la început și nu le lăsa la coadă.
5. Mergi doar la ședințele unde prezența ta e obligatorie
Cu cât mergi la mai multe ședințe, cu atât productivitatea ta va fi mai scăzută. Dacă poți alege la care dintre ședințe chiar trebuie să fii acolo, atunci fă-ți această selecție și vei putea rezolva mai multe probleme într-o zi.
6. Alege ședințele ad-hoc
Unele probleme au nevoie de soluții imediate, iar pentru asta nu ai nevoie de convocarea unei ședințe prin email cu persoane cu care oricum lucrezi în același birou. O ședință ad-hoc vă va ajuta pe toți să treceți mai rapid peste orice obstacol.
7. Multitasking-ul e bun, însă numai până la un punct
Mulți angajatori vor să vadă multitasking la salariații lor, însă acest lucru poate duce la pierderea eficienței destul de rapid, din cauză că nimeni nu se poate concentra total pe un singur lucru. În consecință, vei fi mai rapid, dar rezultatele vor fi de o calitate mai slabă.
8. Profită de timpul petrecut până la muncă
Dacă pierzi zilnic între 30 și 60 de minute în mijlocul de transport în comun până la muncă, folosește acest timp pentru a răspunde la mailuri sau pentru a face un plan de acțiune pentru ziua respectivă.
9. Renunță la ideea de perfecțiune
Nimic nu este perfect, iar această căutare a perfecțiunii mai mult te va face să pierzi timp pe proiecte pe care chiar le poți complica.
10. Mici pauze de mișcare
Journal of Occupational and Environmental Medicine din Statele Unite ale Americii a publicat un studiu în care arată faptul că sportul crește semnificativ productivitatea unui angajat. Mergi de 3 ori pe săptămână la sală sau la alergat și vei sesiza anumite schimbări importante.
11. Nu lăsa mailurile să dicteze cum va arăta ziua
De cele mai multe ori, haosul din organizarea de peste zi apare în urma mailurilor sau telefoanelor primite de la clienți sau parteneri. Dacă nimic nu reprezintă o urgență, stabilește-ți un interval de timp în care să răspunzi la mailuri și la telefoane și nu le mai lăsa pe ele să îți facă programul.
12. Oprește notificările
Nu vei reuși niciodată să rezolvi prea multe probleme dacă tot timpul stai să îți verifici telefonul, din cauza notificărilor permanente. Oricum, șansele sunt ca jumătate dintre ele să nu aibă treabă cu munca.
13. Lucrează în intervale de 90 de minute
Specialiștii de la Florida State University au descoperit că sportivii de performanță, artiștii, chiar și jucătorii de șah care folosesc intervalul de 90 de minute pentru a munci, fie prin antrenament sau repetiție, fie pentru a studia, sunt mult mai creativi și productivi decât cei care muncesc neîntrerupt pentru 4 sau 5 ore.
14. Decorul din jurul biroului
Decorul de la locul de muncă îți va influența starea de spirit, de aceea e important să ai lucruri dragi ție, de la fotografii de familie, obiecte personale sau de o anumită semnificație pe lângă tine.
15. Nu te mai lăsa întrerupt
Știm cum sunt acei colegi care mereu aleg să întrerupă activitatea cuiva pentru a le spune un banc sau ceva complet neinteresant. Nu te mai lăsa întrerupt, mai ales când știi că ai o treabă importantă de făcut și roagă-i pe cei de lângă tine să îți ofere liniștea de care ai nevoie ca să duci treaba la capăt.
sursa: observator.tv
Știri
Cozonacul, nelipsit de pe meselor românilor de Paște: Când și unde a apărut
Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Tradiția românească spune că dacă ai cozonac pe masă înseamnă că sărbătorești.
Deși este o prăjitură tradițională românească, acesta este în egală măsură și un desert bulgăresc (kozunak) și un produs de patiserie italiană numită „panettone”.
La originea cozonacului se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului.
Potrivit descoperirilor arheologice, în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere, scrie unica.ro.
Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea „plakous”. Chrysippus din Tyana a menţionat, conform surselor, o reţetă de cozonac cu nuci şi miere pe care, tot el menţionează, l-a gustat în Creta.
Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune. În Evul Mediu, brutarii europeni făceau deseori cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea țineau mai mult timp.
În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac apare într-o carte de bucate în 1718, cu recomandarea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zilele noastre. În Anglia secolului al XIV-lea, Geoffrey Chaucer menţionează, în Povestiri din Canterbury, de cozonaci imenşi făcuţi pentru ocazii speciale. Unul dintre cozonaci, de forma unui tort, fusese făcut din 13 kilograme de făină şi conţinea unt, smântână, ouă, mirodenii, stafide şi miere, potrivit unica.ro.
Francezii, cei care în secolul al XIX- lea au adăugat al treilea fel la masă, „desertul”, sunt cei care au pus în valoare cozonacul, mai mult decât alţii. Marie Antoinette a rămas în memoria oamenilor prin fraza pe care a rostit-o atunci când i s-a spus că oamenii nu au nici măcar pâine pe masă, din cauza sărăciei. Viitoarea regină a Franţei ar fi rostit: „Să mănânce cozonac, dacă nu au pâine”.
Mrs. Mary Eales, o cunoscută autoare de cărţi de bucate din Marea Britanie, a scris în 1718, ca recomandare, ca acest preparat să fie copt în forme lungi şi mai subţiri. De atunci datează forma clasică de cozonac. Specialiştii în gastronomie sunt aproape cu toţii de acord că reţeta de cozonac, asa cum o cunoaştem noi astăzi, a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni, scrie unica.ro.
Știri
Să ne cunoaștem frumusețile județului: Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești-Arieșeni, înaltă de 14 metri, loc de atracție pentru turiști
Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești, de lângă Arieșeni, reprezintă o atracție pentru turiști, indiferent de perioada anului
Cascada Pătrăhăițești este o splendidă cădere de apă în 2 trepte, de 14 metri înălțime. Traseul până la cascadă este ușor accesibil, o bună parte din el se poate face și auto.
Cascada Patrahaitesti – dupa numele satului langa care se afla sau Cascada Bucinis – dupa numele raului pe care s-a format.
Cei mai multi turisti viziteaza aceasta cascada in perioada de vara din iulie pana prin septembrie, se poate ajunge la cascada chiar si iarna cand zapada este mica. Cascada merita vizitata si in perioada de primavara si toamna cand datorita topirii zapezilor sau ploilor debitul ei este mult mai mare, deasemenea iarna are un farmec deosebit fiind impodobita de gheata.
Cum ajung la Cascada Patrahaitesti?
Pentru a ajunge la cascada plecand din centrul statiunii turistice Arieseni urmati drumul national spre Vartop circa 1 kilometru pana vedeti un pod de beton pe partea stanga iar langa acesta un mic indicator „Cascada Patrahaitesti 5 kilometri”. De aici urmati drumul forestier lejer si marcajul punct rosu pana in satul Patrahaitesti de unde mai aveti 1,5 kilometri pana la cascada.
Ce pot vizita in apropierea cascadei?
In apropierea cascadei puteti sa vizitati doua muzee – doua ateliere de mestesugarit in care se creaza obiecte de artizanat specifice ciubararitului: tulnice, ciubere, donite, pahare de lemn, sararite, fluiere. Aici puteti sa vedeti cum sunt create aceste obiecte si deasemenea puteti invata sa cantati la tulnic. Deasemnea la localnici gasiti produse traditionale specifice tarii motilor: palinca, afinata, dulceata de fructe de padure etc.
Cascada Patrahaitesti se gaseste la poalele Varfului Curcubata Mica, varf pe care il puteti vizita plecand de la cascada. De sus aveti cel mai bun punct de belvedere asupra Tarii motilor cu casele rasfirate prin toate poienile muntilor pana sus pe creste. Acest traseu nu are marcaj turistic.
Știri
Bisericile de lemn din Alba, un patrimoniu prețios, parte integrantă și definitorie din identitatea națională
Bisericile de lemn din Alba, un patrimoniu prețios, parte integrantă și definitorie din identitatea națională, fac parte din grupul de biserici de lemn din Transilvania și din familia de biserici de lemn românești
Bisericile de lemn din România formează un patrimoniu prețios pe plan național și mondial. Până la începutul secolului 20 românii au creat și s-au manifestat preponderent într-o civilizație a lemnului, de o bogăție, o varietate și un rafinament remarcabil, în care bisericile de lemn au atins vârful ei maxim de expresie.
În acestea s-au înfiripat comunitățile creștine din sate și târguri și în jurul lor au luat ființă primele așezăminte monahale, singurele noastre centre culturale în decursul multor veacuri. În România se păstrează peste 1400 de biserici de lemn construite înainte de anul 1918. Valoarea lor în ansamblu este inestimabilă pentru cultura românească. Ele fac parte integrantă și definitorie din identitatea națională.”
Bisericile de lemn din Alba fac parte din grupul de biserici de lemn din Transilvania și din familia de biserici de lemn românești. Bisericile de lemn din județul Alba constituie un adevărat tezaur, datorită valorii artistice extraordinare a ansamblurilor murale sau a odoarelor care le împodobesc, opere ale unora dintre cei mai înzestrați zugravi români din Transilvania veacurilor XVIII și XIX, precum rășinărenii Popa Ivan, Nistor Dascălul și fiii popii Radu, Stan și Iacov, acesta din urmă stabilit spre 1750 la Feisa, cu fiii Gheorghe și Popa Nicolae, colaboratorii Toader, Simion Silaghi și Simion Bălgrădeanul și ucenicii Vasile Ban și Porfirie Șarlea, de asemenea dinastia de zugravi din Laz: Poienarii Savu, Simion, Toma, Ilie și ucenicul lor, Pavel Zamfir.
Deși foarte puține monumente se datează anterior anului 1700, se poate spune că tipul de construcție a rămas cel tradițional: navă patrulateră cu absidă poligonală decroșată, iar interiorul boltit semicilindric. Schimbările au intervenit abia de pe la mijlocul secolului al XIX-lea când, adeseori din rațiuni demografice, s-a procedat la extinderea spre vest, prin adăugarea unui pronaos peste care a fost surmontat turnul, ce a preluat rosturile clopotniței până atunci plasate în vecinătatea edificiului. Aceste transformări au afectat zestrea picturală acumulată anterior, știrbindu-i din continuitate și văduvind-o de părți însemnate, tot așa cum patina vremii a estompat strălucirea din ochii sfinților și a înnegrit icoanele. În așteptarea ocaziei reabilitării estetice, promovarea lor științifică și turistică este o necesitate.
Alba este una din regiunile transilvănene în care bisericile de lemn vechi nu au fost inventariate în întregime. Din acest motiv lista este departe de a fi completă. Continuarea cercetărilor prin satele risipite din acest colț de țară va aduce la iveală biserici de lemn astăzi necunoscute specialiștilor și iubitorilor de artă veche
Biserica de lemn din Acmariu cu hramul Sfântul Nicolae
Albac, astăzi în Olănești, Vâlcea
Biserica de lemn din Arieșeni cu hramul Înălțarea Domnului
Biserica de lemn din Băgău cu hramul Sfântul Teodor Tiron
Biserica de lemn din Bârlești cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena
Biserica de lemn din Berghin cu hramul Sfântul Petru
Biserica de lemn din Belioara cu hramul Sfinții Arhangheli
Biharia, sfârșitul secolului 19
Biserica de lemn din Brăzești cu hramul Învierea Domnului, mutată în Alba Iulia
Biserica de lemn din Certege cu hramul Sfântul Gheorghe din 1833, renovată 1872
Biserica de lemn din Cisteiu de Mureș cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Cojocani cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Copand cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului cu hramul Sfinții Arhangheli (cătunul Cristești)
Biserica de lemn din Drâmbar cu hramul Ioachim și Ana
Biserica de lemn din Dric cu hramul Sfântul Nicolae, secolul 19
Biserica de lemn din Fărău cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Găbud cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Gârda de Sus cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul
Biserica de lemn din Geogel cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Ghirbom cu hramul Sfântul Nicolae
Biserica de lemn din Goiești cu hramul Sfinții Trei Ierarhi
Biserica de lemn din Hăpria biserică de lemn și absidă de zid, demolată în 2006
Biserica de lemn din Hopârta
Biserica de lemn din Întregalde cu hramul Sfântul Ilie
Biserica de lemn din Lăzești cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Lunca Largă
Biserica de lemn din Lunca Mureșului cu hramul Pogorârea Sfântului Duh
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa, cu hramul Sfântul Nicolae
Biserica de lemn din Mătișești cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie
Mirăslău
Mogoș dispărută
Biserica de lemn din Noșlac cu hramul Sfinții Arhangheli
Ocoliș mutată în Cacova Ierii, județul Cluj
Biserica de lemn din Pianu de Sus cu hramul Cuvioasa Paraschiva
Biserica de lemn din Runc cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Săliștea cu hramul Sfinții Arhangheli
Sânbenedic I, cu hramul „Sf. Nicolae”
Sânbenedic II, cu hramul Sfinții Arhangheli
Sâncrai
Biserica de lemn din Sartăș cu hramul Pogorârea Sfântului Duh
Silivaș
Șilea I, cu hramul Sfântul Nicolae
Șilea II, cu hramul Sfinții Arhangheli (în cimitir)
Șoimuș, adusă din Rădești
Șpălnaca I
Șpălnaca II
Biserica de lemn din Sub Piatră cu hramul Cuvioasa Paraschiva
Biserica de lemn din Tău cu hramul Sfântul Gheorghe
Tecșești, fruntarul celei anterioare se află la o casă din sat
Biserica de lemn din Turdaș cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Valea Largă cu hramul Sfânta Treime și Poorocul Ilie
Vidolm
Vingard cu hramul Cuvioasa Paraschiva
-
Știriacum 6 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum o săptămână
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 6 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o zi
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 săptămâni
Liliacul, cel mai frumos şi parfumat arbust ornamental de primăvară, folosit și în scopuri medicinale
-
Știriacum 7 ore
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 7 zile
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază