Diabetul zaharat este una dintre amenințările majore, pe plan global, la adresa sănătății populaționale, prevalența în creștere și complicațiile asociate generând provocări importante, atât din punct de vedere medical, cât și economic și social. În prezent, 415 milioane de oameni suferă de diabet, iar alte 225 de milioane de cazuri se estimează că vor apărea în următorii 25 de ani, potrivit Federaţiei Internaţionale de Diabet.

În cele mai multe situații este vorba despre diabet zaharat de tip 2, care, spre deosebire de diabetul zaharat de tip 1 ar putea fi prevenit, dat fiind că apariția acestei forme a afecțiunii este asociată în mare parte cu factori de risc ce pot fi controlați, precum: obezitate, sedentarism, alimentație nesănătoasă. De altfel, până la 70% dintre cazurile de diabet zaharat de tip 2 ar putea fi prevenite sau instalarea afecțiunii, întârziată, prin adoptarea un stil de viață sănătos, atrage atenția IDF.

Pe lângă numărul în continuă creștere a persoanelor afectate de diabet, nediagnosticarea cazurilor sau depistarea târzie a afecțiunii reprezintă alte provocări din punct de vedere al luptei împotriva diabetului, la nivel global. Aproximativ 46.5% dintre adulții din întreaga lume care suferă de diabet nu știu că au boala, iar la cei la care este descoperită afecțiunea, diagnosticul este pus atunci când complicațiile pot fi deja instalate.

Prevalența ridicată a diabetului zaharat este o importantă problemă de sănătate și în România. 11.6%³ dintre adulții din țara noastră au diabet, prevalența bolii fiind cu aproximativ 27% mai mare față de media de la nivel European – 9.1%⁴. Totuși, dintre cele aproape 2 milioane de adulți care suferă de diabet, numărul celor diagnosticați este mult mai scăzut, atrag atenția specialiștii.

De aceea, dacă sunt observate simptomele specifice: sete puternică, urinări frecvente, oboseală accentuată, lipsa energiei, senzație de foame continuă, vedere încețoșată, scădere bruscă în greutate, ar trebuie consultat un specialist⁵! Depistarea precoce a diabetului zaharat este cheia pentru un control eficient al afecțiunii, care să asigure o calitate a vieții cât mai bună pentru persoanele cu diabet. În lipsa unei îngrijiri corespunzătoare, care să țină afecțiunea sub control, riscul de instalare a unor complicații grave, dizabilitante sau care pot cauza chiar moarte prematură este mult mai ridicat.

Citește și Simptome ascunse ale diabetului. Mergi de urgență la medic dacă le ai

În România, în 2015, 18.919 decese au fost asociate diabetului. Cele mai multe dintre decesele care survin la persoanele cu diabet sunt cauzate de bolile cardiovasculare, cele care pot conduce la apariția bolii arteriale coronariane sau a infarctului miocardic. Nivelul crescut al colesterolului, al glicemiei sau hipertensiunea arterială sunt principalii factorii de risc pentru  bolile cardiovasculare8.

De asemenea, o parte dintre persoanele cu diabet riscă să dezvolte retinopatie diabetică, complicație a diabetului zaharat care afectează vasele de sânge de la nivelul retinei și care poate cauza, în cazuri grave pierderea parţială sau totală a vederii. În lume, sunt peste 93 de milioane de persoane care au diabet și care se confruntă și cu retinopatie diabetică. Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că aproape 2% dintre persoanele care suferă de diabet de peste 15 ani au orbit complet, iar alte 10% au dezvoltat afecţiuni severe ale vederii¹⁰. Retinopatia diabetică poate fi, însă, prevenită prin efectuarea periodică a controalelor oftalmologice şi menținerea nivelului glucozei şi al lipidelor din sânge în limite normale.

O altă complicaţie a diabetului o reprezintă neuropatia diabetică, care este și cea mai frecventă. Peste 50% dintre persoanele cu diabet dezvoltă neuropatie diabetică în urma deteriorării nervilor din cauza glicemiei și a tensiunii arteriale mult prea ridicate. Neuropatia diabetică înseamnă, pentru persoanele cu diabet, un risc de circa 25 de ori mai mare de a suferi o amputaţie, comparativ cu persoanele sănătoase. De multe ori, simptomele neuropatiei diabetice pot să nu fie vizibile, astfel că screeningul periodic este extrem de important pentru depistarea leziunilor timpurii ale nervilor și asigurarea îngrijirii necesare, astfel încât să poată fi evitată progresia afecțiunii, care duce la apariția ulcerațiilor și, în situații foarte grave, la amputații.

Diabetul zaharat poate provoca şi disfuncţii ale rinichilor (nefropatie diabetică). Bolile renale sunt mai frecvente în rândul persoanelor cu diabet, comparativ cu restul populației14, iar între 20% şi 50% dintre persoanele care au nevoie de dializă suferă de diabet, arată IDF¹⁵. Şi mai grav este că durata de supravieţuire a persoanelor cu nefropatie diabetică în stadiu avansat, care au nevoie de dializă, este, în medie, de numai trei ani.

Specialiştii atrag, însă, atenţia că aceste complicaţii ale diabetului pot fi prevenite, prin menținerea sub control, în limitele normale a glicemiei, a tensiunii arteriale şi a nivelului colesterolului.

În fiecare an, pe 14 noiembrie, peste 170 de țări, printre care și România marchează  Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului, inițiativă a Federației Internaționale a Diabetului și a Organizației Mondiale a Sănătății.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE