Educație și Cultură
14 februarie: 85 de ani de la nașterea scriitorului Grigore Vieru, activități organizate la Alba Iulia
Vineri, 14 februarie 2020, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, în parteneriat cu Instituția Prefectului Județului Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Direcția pentru Cultură Alba, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba – Hunedoara, Inspectoratul Școlar Alba, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Casa de Cultură a Studenților, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Fundația „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea și Integritatea României” și Despărțământul ASTRA „Eugen Hulea” Alba Iulia îl vor omagia pe scriitorul Grigore Vieru, la 85 de ani de la naștere. Activitățile menite să aducă în atenția publică viața și opera marelui scriitor se vor desfășura după următorul program:
Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba – spațiile expoziționale la sediul central și filiale
ora 9:00 – 19:00
Medalion Aniversar Grigore Vieru
– Expoziții: de carte, fragmente din operă, fragmente critice, fotografii, listă bibliografică
– Audiții, proiecții foto – video spații expoziționale ale instituției
Biblioteca Județeană ,,Lucian Blaga” Alba – Secția împrumut carte pentru copii
Ora 10:00 – 11:00
Copiii și Grigore Vieru
–Coșulețul copiilor deștepți – Cerc de cultură generală
Aleea Scriitorilor din Alba Iulia – Bustul lui Grigore Vieru
Ora 13:00 – 13:30
Flori și cuvinte pentru Grigore Vieru
– depunere buchete de flori/ jerbe aniversare
– mesaje instituționale din partea organizatorilor și a partenerilor în organizare la aniversarea a 85 de ani de la nașterea scriitorului Grigore Vieru
– lectură publică din opera scriitorului
Biblioteca Județeană ,,Lucian Blaga” Alba – Sala de lectură
Ora 14:00 – 15:30
Dialoguri culturale: 85 de ani de la nașterea lui Grigore Vieru
-prezentarea expozițiilor tematice
-prezentarea vieții și operei scriitorului Grigore Vieru
-conferința cu tema: Gânduri pentru Grigore Vieru – 85 de ani de la nașterea scriitorului
Implicat în Mișcarea de Eliberare Națională a Românilor din Basarabia, Grigore Vieru a fost unul dintre inițiatorii Frontului Popular din Moldova și s-a aflat printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. A participat la sesiuni ale Sovietului Suprem în care a susținut vehement necesitatea introducerii limbii române ca limbă oficială și trecerea la grafia latină în Republica Moldova. Supranumit „Poetul podului de cuvinte” Grigore Vieru a afirmat că: „Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul”. A fost prezent la Alba Iulia cu prilejul unor manifestări culturale importante printre care amintim Congresul Spiritualității Românești. Din 2012 a devenit patronul spiritual al Bibliotecii „Alba Iulia” din Chișinău unde a fost amplasat un bust realizat de sculptorul albaiulian Romi Adam. Același sculptor a realizat și bustul scriitorului de pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, unde în fiecare an Grigore Vieru este omagiat de oficialități și oameni de cultură. În semn de omagiu, Primăria Municipiului Alba Iulia a conferit numele lui Grigore Vieru unei străzi din municipiu.
Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935 în Pererâta – Hotin din Republica Moldova. A debutat editorial în 1954 cu volumul de versuri pentru copii, „Alarma”, în același an câștingând Premiul II la concursul literar Festivalul Tineretului. În 1959 începe o intensă activitate jurnalistică, totodată publicând numeroase volume de poezie și proză. În anul 1974, urmare a rezultatelor pe tărâm literar a fost invitat să se alăture scriitorilor din Uniunea Scriitorilor din România, de către președintele Zaharia Stancu. Urmează o serie de premii și distincții pentru activitatea literară, primite atât în Republica Moldova cât și în România. În 1988 primește cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii, Diploma de Onoare Andersen. În 1990 este ales membru de onoare al Academiei Române, cuvântul de laudatio fiind rostit de Zoe Dumitrecu – Bușulenga iar în 1993 devine membru corespondent al Academiei Române. În 1996 este decorat cu Ordinul Republicii iar în 2007 i se confera titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Științe din Republica Moldova. În același an primește Medalia de Aur a Organizației Mondiale de la Geneva.
Grigore Vieru a decedat la 18 ianuarie 2009, la ora 1:20, în urma unui grav accident de circulație, la Spitalul de Urgență din Chișinău. În semn de prețuire pentru activitatea sa literară și pentru lupta neobosită pentru unitatea românilor, în 19 ianuarie 2009, președinția României i-a acordat post mortem, Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce.
Educație și Cultură
„Săptămâna verde” la Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș: Cum a decurs
Cum a decurs „Săptămâna verde” la Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș
La Sebeș, „Săptămâna Verde” a adus o explozie de activități creative și educative, reunind comunitatea în jurul valorilor de conservare a mediului înconjurător și de promovare a unui stil de viață sustenabil.
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș a fost gazda unor evenimente pline de culoare și inspirație, aducând împreună peste 2.000 de copiii, însoțiți de părinți, bunici și cadre didactice, pentru a celebra frumusețea naturii și a învăța despre importanța protejării ei.
La Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” Sebeș, atelierele de lectură au fost o sursă de inspirație pentru copii, care au descoperit povești captivante, cu personaje care își împărtășesc dragostea pentru natură. Micuții cititori au fost încurajați să-și exprime creativitatea și să-și pună imaginația la treabă în cadrul atelierelor de personalizare a ghivecelor pentru flori. Cu pensule în mână și culori vii, au transformat ghivecele goale în opere de artă unice, pline de farmec. Copăceii plantați în aceste ghivece au devenit simboluri vii ale angajamentului lor de a îngriji și proteja mediul înconjurător.
Elevii și preșcolarii din instituțiile de învățământ din municipiul Sebeș și împrejurimi s-au alăturat „Săptămânii Verzi” prin participarea la o serie de proiecții de filme educative și inspiraționale despre natură. În sala de evenimente a Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, copiii au călătorit virtual prin peisaje spectaculoase și au învățat despre ecosistemele unice ale planetei noastre și despre modurile în care pot contribui la conservarea lor.
Compartimentul muzeal, compus din Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș și Casa Memorială „Lucian Blaga” din Lancrăm, și-a primit vizitatorii, atât la secţia de Știinţele Naturii – extrem de atractivă, dar și în celelalte spații expoziționale, elevii descoperind istoria orașului și a zonei, evenimente și personalități istorice, culturale și artistice. La complexul memorial „Lucian Blaga” din Lancrăm am avut onoarea de a fi vizitați de elevi din întreaga țară, dornici să descopere „curțile dorului” și să cunoască locurile pe care Lucian Blaga le-a iubit atât de mult.
„Săptămâna Verde” a fost o sărbătoare a naturii și a prieteniei, un prilej de educație și conștientizare pentru întreaga comunitate. Prin participarea activă la evenimente, ne-am reafirmat cu toții angajamentul față de protejarea mediului înconjurător și ne-am conectat cu frumusețea și importanța naturii în viața noastră.
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
-
Știriacum 7 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 7 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum o zi
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum o zi
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază