Rămâi conectat

Educație și Cultură

13 august: Scriitorul albaiulian Ion Lăncrănjan omagiat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba

Publicat

în

Scriitorul albaiulian Ion Lăncrănjan omagiat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba

Vineri, 13 august 2021, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba – Hunedoara, îl vor omagia la Alba Iulia și la Oarda de Sus pe scriitorul Ion Lăncrănjan, la 93 de ani de la naștere.

Activitățile menite să aducă în atenția publică viața și opera scriitorului se vor desfășura în marea lor majoritate online, pe paginile oficiale Facebook, Twitter, Youtube și Instagram ale bibliotecii, excepție făcând momentul oficial al depunerii de flori și coroane la bustul poetului de pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, moment ce se va desfășura la ora 12:00, și la Placa Memorială de la Oarda de Sus, localitatea natală a scriitorului, la ora 13:00.
Pe tot parcursul zilei de 13 august 2021, cei interesați vor putea afla lucruri inedite despre viața șiopera scriitorului Ion Lăncrănjan, din materialele postate online pe paginile de Facebook, Instagram, Youtube și Twitter ale Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba. Materialele vor fi difuzate după următorul program:

Ora 9:00 – Medalion literar „Ion Lăncrănjan”;
Ora 10:00 – Recomandare carte adulți: Cordovanii, autor Ion Lăncrănjan;
Ora 11:00 – Recomandare carte pentru copii: Copilărind prin Ardeal, autor Ion Lăncrănjan;
Ora 12:00 – Festivitate de depuneri de flori la bustul scriitorului Ion Lăncrănjan de pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia;
Ora 13:00 – Depunere de jerbă de flori la Placa memorial de la Oarda de Sus;
Ora 14:00 – Citatul zilei
Ora 15:00 – Știați că…?
Ora 16:00 – Expoziție de carte: Ion Lăncrănjan în colecțiile bibliotecii;
Ora 17:00 – Cordovanii Redivivus- povestea trilogiei
Ora 18:00 – Memoria culturală a locului: Ion Lăncrănjan în memoria urmașilor;
Ora 19:00 – Din corespondența culturală a lui Ion Lăncrănjan;

Ion Lăncrănjan s-a născut la 13 august 1928, în Oarda de Sus, judeţul Alba, ca fiu al lui Ion Lăncrănjan şi al soţiei sale Iova (născută Romcea). El va rămâne profund legat de satul natal, pe care-l face cunoscut lumii prin intermediul operelor sale. După absolvirea şcolii primare din comuna natală pleacă la Braşov, devenind elev la Liceului Agricol Experimental de pe lângă uzinele ,,Astra” (1942). În 1946 termină cursul inferior al gimnaziului, obţinând calificarea de electrician. Anul următor se înscrie la cursul superior al liceului, transferându-se apoi la Câmpina. Va începe, aici, o lectură sistematică și va frecventa cenaclul literar din localitate. Datorită acestor preocupări literare este selectat pentru a urma cursurile Şcolii de Literatură „Mihai Eminescu” din Bucureşti, în 1951.
După absolvirea şcolii, lucrează ca redactor la publicaţiile: ,,Tânărul scriitor” (din 1953), ,,Luceafărul”, ,,Gazeta literară”, ,,Viaţa Românească” (în perioada 1965-1967). Debutează editorial cu romanul Cordovanii (alcătuit din 3 volume, apărut la Editura de Stat pentru Literatură, în anul 1963, debut puţin obişnuit prin masivitatea operei şi, mai ales, prin maturitatea ei. Este distins cu Premiul de Stat şi Premiul Uniunii Scriitorilor. În anul 1966 apare ediţia a II-a, revăzută, a Cordovanilor, iar în 1967 publică nuvela Eclipsă de soare, în trei numere ale revistei „Gazeta literară”. Au urmat volumele de nuvele şi povestiri : Eclipsă de soare (ESPLA, 1969), Fragmentarium (Editura tineretului, ) şi Vuietul (Editura Militară, 1969), Ploaia de la miezul nopţii (Editura Dacia, 1974), Drumul câinelui (Editura Dacia, 1974), romanele: Caloianul (Editura Albatros, 1975), Suferinţa urmaşilor (Editura Eminescu, 1978), Fiul secetei (Editura Albatros, 1979). În anul 1982 apare volumul Toamnă fierbinte (Editura Albatros), urmat de volumul de articole şi eseuri Cuvânt despre Transilvania (Editura Eminescu). În anul 1983 publică volumul de articole Vocaţia constructivă, urmat în 1986 de ediţia a doua a romanului Toamnă fierbinte. În această perioadă, scriitorul va colabora la: ,,Tribuna”, ,,Ramuri”, ,,Steaua”, ,,Ateneu”, ,,Manuscriptum”, ,,Săptămâna” şi, după 1990, la ,,România Mare” și la ziarul „Unirea”, cotidian al județului Alba. În anul 1990 vor apărea volumele Lostriţa şi Omul de sub munte iar postum apare tetralogia Coridorul puterii.
La 4 martie 1991, Ion Lăncrănjan se stinge din viaţă fiind înmormântat la București. El rămâne unul dintre „cei mai importanţi scriitori care s-au afirmat în perioada de după război, o personalitate distinctă în peisajul literar al ultimelor decenii, o voce de neconfundat şi o prezenţă care a suscitat cu fiecare nouă apariţie a sa în librării – încă de la debutul editorial – vii şi controversate discuţii. Un asemenea scriitor, o asemenea operă, trebuie obligatoriu examinată atent, reanalizată dacă vreţi, pentru că reprezintă, la urma urmelor, un fenomen specific al epocii sale” – afirmă criticul şi istoricul literar Constantin Cubleşan.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Educație și Cultură

„Săptămâna verde” la Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș: Cum a decurs

Publicat

în

Cum a decurs „Săptămâna verde” la Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

La Sebeș, „Săptămâna Verde” a adus o explozie de activități creative și educative, reunind comunitatea în jurul valorilor de conservare a mediului înconjurător și de promovare a unui stil de viață sustenabil.

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș a fost gazda unor evenimente pline de culoare și inspirație, aducând împreună peste 2.000 de copiii, însoțiți de părinți, bunici și cadre didactice, pentru a celebra frumusețea naturii și a învăța despre importanța protejării ei.

La Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” Sebeș, atelierele de lectură au fost o sursă de inspirație pentru copii, care au descoperit povești captivante, cu personaje care își împărtășesc dragostea pentru natură. Micuții cititori au fost încurajați să-și exprime creativitatea  și să-și pună imaginația la treabă în cadrul atelierelor de personalizare a ghivecelor pentru flori. Cu pensule în mână și culori vii, au transformat ghivecele goale în opere de artă unice, pline de farmec. Copăceii plantați în aceste ghivece au devenit simboluri vii ale angajamentului lor de a îngriji și proteja mediul înconjurător.

Elevii și preșcolarii din instituțiile de învățământ din municipiul Sebeș și împrejurimi s-au alăturat „Săptămânii Verzi” prin participarea la o serie de proiecții de filme educative și inspiraționale despre natură. În sala de evenimente a Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, copiii au călătorit virtual prin peisaje spectaculoase și au învățat despre ecosistemele unice ale planetei noastre și despre modurile în care pot contribui la conservarea lor.

Compartimentul muzeal, compus din Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș și Casa Memorială „Lucian Blaga” din Lancrăm, și-a primit vizitatorii, atât la secţia de Știinţele Naturii – extrem de atractivă, dar și în celelalte spații expoziționale, elevii descoperind istoria orașului și a zonei, evenimente și personalități istorice, culturale și artistice. La complexul memorial „Lucian Blaga” din Lancrăm am avut onoarea de a fi vizitați de elevi din întreaga țară, dornici să descopere „curțile dorului” și să cunoască locurile pe care Lucian Blaga le-a iubit atât de mult.

„Săptămâna Verde” a fost o sărbătoare a naturii și a prieteniei, un prilej de educație și conștientizare pentru întreaga comunitate. Prin participarea activă la evenimente, ne-am reafirmat cu toții angajamentul față de protejarea mediului înconjurător și ne-am conectat cu frumusețea și importanța naturii în viața noastră.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Educație și Cultură

Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș

Publicat

în

Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani

Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului”  într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.

Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.

Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.

Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu  Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală  şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.

Pe acest drum se tranzitau  atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”,  Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.

Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele,  în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”,  acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.

Drepturile de autor pentru acest text aparțin Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Educație și Cultură

Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia

Publicat

în

Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică

Elevul Vlad Chedveș, din clasa a II-a E de la Școala Gimnazială “Mihai Eminescu” din Alba Iulia, pregătit de profesoara pentru învățământ primar Anca Farkas-Rusu.
Acesta a obținut premiul al II-leala  Faza Națională a Concursului Internațional de Matematică “LUMINAMATH”, ediția a XXVII-a.
„Felicitări și mult succes în continuare!”, au transmis reprezentanții unității școlare.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba