Prin ce impresionează biserica de lemn din Fărău

Biserica de lemn din Fărău datează din anul 1762.

Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice.

Tradiția consemnează aducerea ei din Sîniacov (comuna Ațintiș, Mureș) de la o mănăstire.

Analiza construcției duce la concluzia că la refacerea sa au fost folosite două biserici. Una dintre acestea era aceea de pe loc, atestată în 1761-1762 ca ortodoxă cu 100 de familii. Ei îi aparține absida, de formă străveche, decroșată, pătrată; și prima parte a navei. În continuare, bolta navei, ca și pereții, sunt înădiți, alungindu-se cu materialul recuperat de la lăcașul adus din Sâniacob. Anul acestei refaceri, 1842, este înscris pe peretele de vest, lângă intrare însoțit de numele meșterului: Pantelimon din Sâniacob.

Au fost păstrate consolele, cu crestături în retragere succesivă; au fost sacrificate ancadramentele sculptate, dându-se un nou acces pe vest. Pictura a fost și ea distrusă. Urmele de pe bolta navei originare de pe timpanul de vest, ca și de pe înfundătura pridvorului adăugat, indică activitatea unui zugrav de la Feisa.

Elementele tâmplei mai bine conservate, ușile împărătești cu reprezentarea evangheliștilor într-un decor arhitectonic, friza apostolilor, moleniile și crucea Răstignirii, provenite de la biserica locală sunt databile la mijlocul secolului al 18-lea. Icoanele împărătești semnate și datate ”Iacov zugravul, 1758” îmbogățesc cunoștințele despre acest dotat artist, creator al unei școli de pictură, care a numărat și pe fiul acestuia, popa Nicolae zugravul.

În Fărău, un alt lăcaș de lemn, construit în 1812, a fost înlocuit în 1926. Pereții fiind tencuiți la exterior și interior, nu se poate aprecia cum și în ce măsură a fost recuperat edificiul anterior.

sursa: Cristache-Panait, Ioana (1987), Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, Mărturii de continuitate și creație românească, Alba Iulia, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Alba Carolina Bike Race: Când va avea loc în 2023

În 2023 evenimentul sportiv Alba Carolina Bike Race se va desfășura sâmbătă 26 august, începând cu ora 9.00.

Vor fi 5 trasee: de 63, 36, 23, 12 și 5 kilometri (ultimul, traseu pentru copii – necompetitiv), cu diferite grade de dificultate. Traseele au fost gândite să acopere toate categoriile de participanți, să fie parcurse în proporție de 100% pe bicicletă și să străbată poteci, drumuri și puncte de belvedere care să pună în valoare zona Alba Iulia-Inuri-Mamut.

Începând de anul acesta competiția Alba Carolina Bike Race este înscrisă în calendarul competitional FRC.

Competiția se desfășoară conform regulamentului FRC de mountain bike. Numerele de concurs și cască de ciclism sunt obligatorii pentru toate categoriile de concurenți, atât în timpul competiției, cât și în timpul turelor de recunoaștere și antrenament.

Competiția Alba Carolina Bike Race este un proiect al Asociației ”Biciclim” Alba.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Statuia Lupoaicei, punct de mare interes în Alba Iulia

Statuia Lupoaicei din Alba Iulia este amplasată în Piața Alessandria, numită astfel datorită înfrățirii orașului cu același nume din nordul Italiei cu Alba Iulia.

Monumentul a fost donat orașului în anul 1993 de către consulul onorific al Italiei pentru județele Alba, Hunedoara și Sibiu. Dacă statuile „lupoaicei” sunt la fel peste tot în lume, soclurile acestora diferă. La Alba Iulia a fost aleasă soluția amplasării pe o coloană romană, la fel ca în cazul copiei din Roma, de pe colina Capitoliului. În anul 2009, municipalitatea Albei Iulia a dăruit orașului Alessandria o replică a „lupoaicei”, care a fost așezată în „Piața Alba Iulia” a orașului piemontez. Respectând reprezentările din Antichitate, lupoaica de la Alba Iulia este redată din profil, cu capul întors către cei doi sugari.

O dovadă a legăturii anticului Apulum cu simbolurile Romei este dată de o reprezentare a lupoaicei hrănindu-i pe Romulus și Remus. Basorelieful este expus la Muzeul Național al Unirii și este o mărturie peste milenii a statutului special pe care l-a avut anticul Apulum în Imperiul Roman.

Mărturiile călătorilor străini vorbesc și despre o sculptură în piatră a lupoaicei cu gemenii pe poarta de răsărit a Cetății medievale. În secolul al 18-lea, odată cu construirea Cetății Alba Carolina, poarta medievală a fost demolată și odată cu ea s-ar fi pierdut și imaginea Lupei. Există totuși unele șanse ca basorelieful în discuție să fie același cu cel expus la Muzeul Național al Unirii, deși dimensiunile nu îl recomandă.

Statuia originală numită „Lupa capitolina” se află la Muzeul Capitoliului din Roma.

sursa: albaiuliaqr.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE