Rămâi conectat

Știri

Popas turistic de week-end: Vulcanii noroioși de la Boz, rezervație naturală pe plaiurile Podişului Secaselor

Publicat

în

Vulcanii noroioşi de la Boz, judeţul Alba, formează o rezervaţie naturală despre care se ştie foarte puţin

Doar localnicii şi persoanele care au studiat rezervaţiile ştiu despre existenţa acestora. Sunt, însă, un fenomen natural unic în Alba şi al doilea ca amploare in Transilvania după vulcanii noroioşi de la Hăşag, judeţul Sibiu.

Vulcanii noroiosi s-au format prin depunerea la suprafata luncii a namolului provenit din adancime, care s-a ridicat sub influenta unui curent de gaze de-a lungul unor crapaturi ale straturilor superioare ale scoartei terestre; acestea sunt alcatuite din nisipuri, marne si argile de varsta pliocena. Desi nu sunt deosebit de activi, vulcanii au modificat aspectul initial al luncii, atat ca relief, cat si ca vegetatie. Unii dintre vulcani sunt acoperiti cu pipirig, trestie si papura, iar in jurul conurilor apar si petice de vegetatie de saratura. Rezervatia naturala Vulcanii noroiosi de la Boz este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Transilvania, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Vulcanii noroioşi sunt destul de greu de găsit, pentru că sunt aproape izolaţi pe plaiurile Podişului Secaselor.

Pentru a ajunge la Boz, trebuie să treceţi de Sebeş spre Sibiu, pe DN1, şi să o luaţi spre Cunta. Treceţi de drumul care se face spre Draşov şi, dacă o ţineţi tot înainte, ajungeţi în satul Boz. La ieşirea din sat spre Draşov, după ultimele case, pe malul stâng al Văii Doştatului, la numai 200 de metri de firul apei, pot fi văzuţi. Este un peisaj bizar, nu chiar selenar că cel al vulcanilor noroioşi care erup cu o forţă destul de mare, pentru că aici mai există şi iarbă. S-ar putea spune că spiritul Ardealului s-a impregnat şi asupra acestor vulcani noroioşi. Sunt calmi, molcomi şi doar din când în când mai bolborosesc morocănoşi. În rest, stau cuminţi să poată fi admiraţi, în frumuseţea lor aparte. Sunt 12 vulcani mici, întinşi pe o suprafaţă de o jumătate de hectar. Ei ocupă jumătate din această suprafaţă, restul fiind zona tampon. O parte dintre ei sunt ”curaţi”, restul fiind complet acoperiţi cu pipirig sau cu pâlcuri de trestie. Zona tampon cuprinde o fâşie lată de circa 100 m ce înconjoară rezervaţia în întregime, extinzându-se înspre sud pînă la ultimele case şi până la drumul judeţean Boz-Dostat. Vulcanii noroioşi s-au format prin depunerea la suprafaţă luncii a nămolului provenit din adîncime, care s-a ridicat sub influenţă unui curent de gaze de-a lungul unor crăpături ale stratelor superioare ale scoarţei terestre. Acestea sunt alcătuite din nisipuri, marne şi argile de vârstă pliocenă (panonian). Deoarece acest curent de apă şi noroi ascendent nu are actualmente o putere prea mare şi nu este întotdeauna încărcat cu gaze, nămolul din vârf nu bolboroseşte, ci stagnează în cea mai mare parte a anului, în multe locuri, nămolul scurs pe margini a dat naştere în sezonul cald unei cruste subţiri şi crăpate cu multe eflorescente de săruri. Cei 12 vulcani noroioşi au diametre cuprinse între 2 şi 3 metri şi înălţimi între o jumătate de metru şi un metru, aspectul iniţial al luncii fiind total schimbat.

În total, e vorba de 12 vulcani noroioşi, întinşi pe o suprafaţă de 0,5 ha, la 300 m altitudine, o parte din ei fiind complet acoperiţi cu pipirig şi pâlcuri de stufăriş. Nimeni n-a amenajat vreodată locurile, ceea ce înseamnă că veți găsi vulcanii în stare pură, neatinşi decât de turmele care vin la păşunat. Prin urmare, vulcanii au rămas în stare autentică, având forma unor movile mici, rotunde şi teşite, cu diametrul între 2-3 m şi 0,5-1 m. S-au format prin depunerea la suprafaţa luncii a nămolului din adâncime, care s-a ridicat sub influenţa unor gaze din scoarţa terestră. Însă nu vă imaginați erupţii spectaculoase; noroiul din adâncimi nu are deocamdată o putere atât de mare, astfel că stagnează la suprafaţă; nici măcar nu bolboroseşte. Iar acel nămol, care s-a scurs pe margini, dă naştere unei cruste subţiri şi crăpate. Dar asta doar pe timp de vară. Deşi nu sunt activi şi nu ating proporţii mari, vulcanii au schimbat la faţă întreg aspectul luncii, ca relief şi vegetaţie.

bunelu.blogspot.ro, infopensiuni.ro, viziteazaalbaiulia.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Ce e bine să dai de pomană de Sfinții Constantin și Elena, sărbătoriți în 21 mai: Tradiții și obiceiuri

Publicat

în

Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare și pe mama să, Elena, cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului.

Datorită sfinților Constantin și Elena, creștinismul a devenit religie interzisă, jertfele sângeroase au fost interzise, iar duminica a devenit zi de odihnă în Imperiul Roman.

Tradiţii şi obiceiuri în ziua sfinţilor Constantin şi Elena

În România există o serie de obiceiuri şi superstiții în această zi. Din bătrâni se spune că aceia care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare.

În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare.

În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul.

În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă. Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.

De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.

Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.

Conform tradiției, pentru persoanele care au plecat dintre noi, se face pomană. Acest lucru se face de mult și se va mai face mult timp de acum încolo. Pomana. nu este atât de simplu de făcut, precum pare la prima vedere. Cei care vor să dea de pomană pentru cei plecați dintre noi, trebui să respecte niște reguli foarte bine stabilite. Pomana se face în memoria celor morți și pentru sufletele lor și constă într-un act de milostenie, care se face pentru a oferi un ajutor celor vii. De obicei, pomana este efectuată de către rude, care pomenesc memoria celor trecuți în neființă.

În funcție de posibilitățile și de dragostea celor care fac pomenirea, de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena se pot da de pomană lucruri diverse. Cel mai adesea se împart vase cu mâncare pentru cei apropiați, sau pentru persoanele nevoiașe. Pe lângă acestea, credincioșii ortodocși ale căror rude au murit, plătesc la biserică pomelnice care urmează a fi citite în timpul slujbei Sfintei Liturghii.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Aproape 7 mii de elevi și cadre didactice din Alba implicați în activități în cadrul evenimentului național ,,Săptămâna Școala în Siguranță”

Publicat

în

Aproape 7 mii de elevi și cadre didactice din Alba implicați în activități în cadrul evenimentului național ,,Săptămâna Școala în Siguranță”

În perioada 14 – 17 mai, polițiștii Biroului Siguranță Școlară din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Alba, alături de polițiști de la subunitățile inspectoratului, au intensificat activitățile informativ-preventive, în scopul creșterii siguranței în unitățile de învățământ din județ.

Polițiștii au ajuns, în cele 4 zile, în 138 de unități de învățământ din județ și au interacționat cu peste 6.800 de elevi și cadre didactice, care au fost informați cu privire la efectele negative ale consumului de droguri, modul în care acestea afectează sănătatea fizică și psihică, consecințele legale ale consumului și traficului de droguri precum și cu privire la răspunderea penală a minorilor.

De asemenea, elevii au învățat cum să recunoască și să reacționeze în situații de bullying, cyberbullying și despre cum să prevină implicarea sau victimizarea prin fapte cu violență, despre efectele, cauzele și impactul fenomenului de violență asupra victimelor și comunității dar și cum să identifice semnele traficului de persoane, care sunt măsurile de precauție ce trebuie adoptate, precum și despre importanța protejării intimității și a vieții private.

În activitățile desfășurate, alături de polițiștii Biroului Siguranță Școlară au fost implicați specialiști din cadrul Centrului Regional de Prevenire  Evaluare și Consiliere Antidrog Alba, de la Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane – Centrul Regional Alba Iulia și alți parteneri instituționali.

Activitățile au fost organizate în cadrul evenimentului național ,,Săptămâna Școala în Siguranță”, proiect inițiat de Direcția Siguranță Școlară din cadrul Poliției Române, menit să conștientizeze elevii cu privire la necesitatea adoptării unui comportament pozitiv pe tema prevenirii violenței în mediul școlar și pentru asigurarea unui climat educațional optim.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Sistem inteligent de distribuție a gazului în curând în comuna Cergău

Publicat

în

În curând în comuna Cergău, sistem inteligent de distribuție a gazului

Locuitorii comunei Cergău vor beneficia de un sistem inteligent de distribuție a gazului, gratuit, printr-un proiect implementat în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”.

În data de 14 mai Primăria Comunei Cergău a publicat în Monitorul Oficial al României – partea a șasea, anunțul de participare la licitația privind concesionarea, operarea precum și execuția lucrărilor de înființare și sistemului inteligent de distribuție a gazului în cele trei sate aparținătoare comunei Cergău. Valoarea investiției este de 21,4 milioane de lei, din care finanțare de la bugetul de stat 20,4 milioane de lei și 950 de mii de lei din bugetul local al comunei Cergău.

Lungimea rețelei de gaz este de 24 de kilometri și va avea un număr de 600 de branșamente. Branșamentul fiecărei gospodării va fi gratuit, iar instalația interioară va fi suportată de către beneficiar.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba