Cătunul Casa de Piatră cuibărit sus în munți, cu un nume dat de pereţii de calcar care ascund multe minunății.

Situat aproximativ la jumătatea distanței dintre satul european Gârda de Sus și zona Padiș-Glăvoi, cătunul Casa de Piatră, era, până nu demult, “satul de la capătul lumii”, într-un amfiteatu natural la poalele stâncilor de calcare.

Despre sat și oamenii locului

Până la începutul anilor 2000, nu exista curent, lampa cu petrol era la putere și cu greu găseai un loc bun pentru semnal la telefon. Toate acestea au creat o liniște de care oamenii s-au îndrăgostit. În timp vestea s-a dus și la străini, care s-au înmulțit de la an la an și veneau cu plăcere să se bucure de tihna satului şi de peisajele spectaculoase. Unii dormeau în podul casei sau în grajd pe fân – o experiență autentică pe care și-o doreau. Cătunul Casa de Piatră numără 12 gospodării, o Biserică din Lemn, preotul vine o dată pe lună, iar școlile și medicul cel mai apropiat sunt la 12 de km, la Gârda. În mijlocul aşezării, lângă locul unde odinioară era vechea bisericuţă, localnicii au ridicat noua biserică, mândria satului, care adună cele câteva familii rămase în poiana mărginită de molizi falnici şi de stâncile Culmii Crestăturii. Izolarea nu i-a descurajat, ci i-a întărit. Firea moților de aici e aspră la prima vedere, datorită condițiilor grele în care își cresc puţinele animale, îndurând ierni lungi, cu puține roade, pe un un platou carstic tipic, marcat de evenimente carstice. Trăiesc din creșterea animalelor, câteva răsaduri, ciuperci, afine, mure. Mare parte din necesități se cumpără de la „oraș”, dar cazat în zonă, nu simți că-ți lipsește ceva. Odată ce “te-au citit”, moții încep să-ți povestească cu înțelepciune despre întâmplările lor pe munte și ce are acesta mai de preț. Una din casele răsfirate din sat unde găsești omenie, respect și ospitalitate este pensiunea familiei Gligor, cu rădăcini adânci, parcă dintotdeauna.

Acces la Cătunul Casa de Piatră

Din Gârda de Sus există două variante: -cu mașina pe drumul care duce la Ghețarul de la Scărișoara, apoi din Cătunul Ghețarul, la pas, pe traseul turistic Triunghi Albastru spre Padiș, care ajunge în cca. 3.5 h la cătun. -pe drumul comunal care şerpuieşte prin pădure, cca. 12 km, însoțind valea Gârda Seacă, o vale bogată în chei, peșteri, izbucuri și multe alte fenomene carstice fermecătoare. Ultimii 6 km sunt cu drum de piatră, primii 5 asfalt.

Obiective turistice în drumul spre Casa de Piatră

La cca 2 km din centrul comunei Gârda de sus, în apropierea unui podeț, găsim indicatorul spre Izbucul Cotețul Dobreștilor, locul unde ies la lumină apele subterane care drenează Platoul Ocoale și care, în decursul timpului, a săpat marile goluri ale Ghețarului de la Scărișoara, ale Peșterii Pojarul Poliței și ale Avenului din Șesuri. Periodic, se fac explorări ale acestui izbuc de către scafandri-speologi. Lungimea totală a peșterii este de 407 metri, dintre care 294 sunt submerși. Coteţul Dobreştilor este un izbuc descris pentru prima dată în 1921 de Emil Racoviţă şi R. Jeannel, descoperit întâmplător. Cu adâncimea maximă explorată de 67 m, Coteţul Dobreştilor a fost, până în anul 2001, cea mai adâncă peşteră scufundată din România.

La capătul satului Plişti spre satul Hodobană se află Peştera de la Hoanca Apei, cu singurul izvor carstic intermitent de peșteră din țară. Intrarea în peșteră este foarte îngustă. „Hoanca”, adică afundătură între coline, este o peşteră excepţională ca valoare speologică. Descoperită abia în 1980, este, practic, încă unul din acele locuri ale Apusenilor, despre care speologii au ce povesti. Interiorul său exuberant adăpostește un adevărat muzeu al ursului de peşteră – urșii alunecau înăuntru şi nu mai puteau ieşi.

Mai departe, drumul auto ne poartă până în dreptul vechii mori (Moara lui Filea), unde o deviație cu marcaje PA (traseul 70) coboară pe la baza unor versanți abrupți, la Izbucul Tăuz.

Izbucul Tăuz are unul dintre cele mai adânci sifoane explorate, fapt care atrage numeroși speologi români și străini deopotrivă. Conform ultimelor explorări, Izbucul Tăuz se pare că comunică și cu Peștera Hodobana, una dintre cele mai lungi peșteri din România (peste 22 km) (sursa). Practic toate aceste peșteri (Coiba Mică, Coiba Mare, Hodobana și Izbucul Tăuz), fac parte dintr-un sistem de galerii de peste 50 km, cu o denivelare totală de 350 m (locul 3 în Europa). Pe unul dintre versanți, găsim o plăcuță comemorativă care stă mărturie tragediei din 2002, când un cunoscut scafandru speolog polonez și-a pierdut viața la 80 m adâncime. Acesta este motivul pentru care abia în 2014, o echipă româno-finlandeză a reluat scufundările, reușind să coboare până la 92 m. (știre) Așadar, Izbucul Tăuzului are o poveste demnă de minunile Apusenilor. Culoarea apei, turcoaz, cu pereții înalți de stâncă ce înconjoară lacul dau impresia unei fortărețe naturale. Izbucul Tăuz este cunoscut unora drept locul în care Bear Grylls a sărit la finalul episodului filmat în România.

Peşteri remarcabile în vecinătatea cătunului Casa de Piatră

În perioada martie – aprilie merită descoperită Peștera Ghețarul de la Vârtop, în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din țară (62000 de ani). Traseul spre peșteră urcă constant prin pădure pe o potecă nemarcată, dar semnalizată printr-un indicator la marginea drumului principal din cătunul Casa de Piatră. Urcușul este destul de susținut și durează cca. 30 min. Vizitarea acesteia se face cu ghid. (vezi detalii). Imediat când se topește zăpada, apa care se scurge în galeria de acces a peșterii Gheţarul de la Vârtop, ingheață și formează zeci de țurțuri gigantici agățați de tavan. Datorită acestor formațiuni și frumuseții acestora, peștera poarta numele de Peștera Minunată. Este indicat sa aveți surse de lumină și îmbrăcăminte corespunzătoare.

În apropiere de Ghețarul de la Vârtop găsim și Peștera din Pârâul Orbului (sau Huda Orbului), descoperită în anul 1962 de Matei Dumitru, paznicul Ghețarului de la Vârtop. Huda Orbului constituie un ponor clasic, care dreneaza apele din cursul superior al văii Orbului precum și zona dolinară care se întinde spre vest. Lungimea cunoscută a cavității este de 607 m.

Cea mai cunoscută și accesibilă dintre peșterile aproape de cătunul Casa de Piatră este Peştera Coiba Mare și Coiba Mică. Cea dintâi are cel mai mare portal din România: 47 m înălţime şi 74 m lăţime, un ecou deosebit și pare a fi parte din tărâmul uriașilor. Peștera Coiba Mică, aflată cu 350 m în amonte. Coiba Mică este defapt un ponor în care se pierde în subteran apa viguroasă a Pârâului Gârdișoara. Acesta comunică cu Peştera Coiba Mare, prin lacuri subterane și cascade. Primăvara, la topirea zăpezilor și datorită ploilor, în fața peșterii Coiba Mică ia naștere o mică cascadă și un frumos lac temporar care dau un plus de farmec.

La 5 km de la plecarea din cătunul Casa de Piatră drumul forestier lat și neted se termină. Urmând firul văii spre amonte intrăm în sectorul unde Gârda sapă cele mai impresionante chei ale sale (Cheile de la Tăuz), cu un sector de cca. 400 m, unde valea este foarte îngustă.

Dacă urmăm marcajul Triunghi Albastru, lăsând marcajul Cruce Roșie spre Cetățile Ponorului la stânga, trecem de o poiană largă cu sălaşe moţeşti, apoi urmăm un drum de tractor ce ne conduce într-o zonă de calcare, unde apa formează chei adânci (Cheile Gârdișoarei) şi câteva mici peşteri: Șura Popii, Izbucul de la Coliba Ghiobului, Peștera Gura Apei cu izbucul Gârdișoarei. (sursa)

Izbucul de la Coliba Ghiobului drenează platoul împădurit Vârtop, situat deasupra peșterii Ghețarul de la Vârtop. Izbucul Gura Apei are o lungime subterană de aprox. 60 m și scoate la iveală apele ce izvorăsc din Şesul Gârzii, un platou carstic tipic, locul de origine a Văii Gârda Seacă, care pe tot parcursul descris are o lungime de peste 20 km.

Sursa.muntii-nostri.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE