Între Praznicele Ímpărăteşti cu dată variabilă, legată de Paşti, este şi sărbătoarea Înălţării la cer a Domnului

Sărbătoarea se mai numeşte în popor şi Ispas, de la cuvântul de origine slavonă Supasu, care înseamnă Mântuitorul. Este sărbătoarea în care Biserica face amintire în fiecare an de ultimul eveniment din viaţa pământeană a Mântuitorului. Prin înălţarea Sa la cer, se încheie activitatea Sa de răscumpărare a neamului omenesc din robia morţii şi a păcatului.

Inaltarea Domnului este prima mare sarbatoare dupa Invierea Domnului, ce se praznuieste la 40 de zile dupa Sfintele Pasti. Iata ce traditii trebuie sa credinciosii!Biserica Ortodoxa va praznui anul acesta Inaltarea Domnului in data de 25 mai, la 40 de zile dupa Sfintele Pasti. Este a doua mare sarbatoare a anului in curs ce mai poarta denumirea de Ispas, deoarece se spune ca Ispas ar fi fost un martor al Inaltarii Mantuitorului Iisus Hristos, care ar fi spus tot ceea ce a vazut.

Sfanta Scriptura aminteste faptul ca dupa Invierea Sa, Iisus Hristos s-a aratat Apostolilor Sai vreme de 40 de zile, iar apoi S-a Inaltat la ceruri chiar in prezenta lor, astfel ucenicii Sai au fost martori la marele eveniment.

Inaltarea Domnului cade intotdeauna intr-o zi de joi, iar anul acesta se va praznui pe data de 25 mai, cand se va sarbatori totodata si Ziua Eroilor, care s-au jertfit pentru neamurile stravechi crestine.
Astfel, in toate bisericile crestin-ortodoxe, dupa slujba de Inaltare, se va savarsi si slujba dedicata eroilor neamului romanesc.
In ziua Inaltarii Domnului crestinii se saluta cu ”Hristos s-a inaltat” si raspund cu ”Adevarat s-a inaltat”, pana in ziua in care se va praznui Pogorarea Sfantului Duh.

Traditii si obiceiuri populare de Inaltarea Domnului

In ziua Inaltarii Domnului credinciosii crestin-ortodocsi trebuie sa respecte mai multe obiceiuri si traditii importante pentru le merge bine tot anul.
Iata de ce anume trebuie sa tina cont in aceasta zi de mare sarbatoare, potrivit fresh24.ro
– Credinciosii poarta frunze de nuc la brau, asa cum a purtat si Iisus Hristos cand S-a Inaltat la ceruri;

– Se spune ca oamenii care mor intre Pasti si Inaltarea Domnului ajung in Rai;

– După slujba de Inaltare din biserica, in unle zone ale tarii se organizeaza o procesiune pe camp, prilej cu care se sfintesc recoltele, pentru a fi roditoare la toamna.

– De Inaltarea Domnului se bat vitele cu frunze de leustean pentru a fi sanatoase, fertile si fara boli grave;

– De Ispas, nu este voie sa se dea foc si nici sare din casa;

– Se spune ca tot ceea ce se seamna pe campuri dupa Inaltare nu va mai rodi;

– De asemenea se da de pomana pentru cei adormiti din familie, de regula se impart azime calde, ceapa verde, rachiu si lapte dulce.
În popor, ÎNĂLŢAREA DOMNULUI se mai numeşte si Ispas, după numele martorului ascuns, nevăzut al Înălţării. Tradiţia spune că Ispas, un cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut şi uimit, şi mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate. De Ispas, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc pentru că se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri şi se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli.

La fel şi vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii. De asemenea, la Înălţare, se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, cu urarea: „Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest furnicar!”. Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul.

În anumite zone se ţin Moşii de Ispas, iar casele şi mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Sunt marcate vitele şi se taie mieii. Este ultima zi în care se mai pot înroşi ouă. Oamenii se salută în această zi cu formulele „Hristos s-a înălţat!” şi „Adevarat s-a înălţat!”.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE