Știri
Alba Iulia, file de istorie: Castrul Roman al Legiunii a XIII-a Gemina
Castrul Legiunii a XIII-a Gemina, după o primă fază de construcţie, sub forma unui val de pământ (castrum estivum), care a fost înălţat după ocuparea Daciei (106 d. Hr.), a cunoscut, aproximativ o jumătate de secol mai târziu (sfârşitul domniei lui Hadrian 138 d. Hr., începutul domniei lui Antoninus Pius), a doua fază de piatră (castrum stativum), a cărei existenţă activă a durat până la părăsirea provinciei de armată şi administraţie romană (271 – 275 d. Hr.).
O prezentare sumară a formei, dimensiunilor sau a poziţiei în teren a castrului, enunţarea elementelor aflate în componenţa sistemului de apărare şi a modului lor de dispunere, la care se adaugă sistematizarea interiorului, ne dezvăluie importanţa şi caracteristicile taberei militare întemeiate şi organizate de soldaţii şi ofiţerii romani la Apulum.
Orientată pe direcţia est – vest, forma patrulateră a noii fortificaţii se regăseşte în traseul zidurilor de piatră, care aveau laturile aproximativ egale (480 x 432 m), delimitând o suprafaţă interioară de aproximativ 20,7 ha.
Principalele elemente care intrau în alcătuirea curtinei urmăreau respectarea unor reguli stricte de eşalonare de la exterior spre interior şi erau formate din următoarele componente: şanţul de apărare, berma, zidul de piatră, valul de pământ şi drumul de rond al soldaţilor.
Larg şi adânc, şanţul constituia primul obstacol în exterior, fiind amenajat în faţa zidului, la o anumită distanţă de acesta, lăţimea bermei fiind variabilă. El a fost surprins pe trei dintre laturile sale și avea o formă trapezoidală inversată, cu pantele înclinate diferit şi baza dreaptă (dim: 7m la coronament; 2,5 m la bază; 5-6 m adâncimea; 5 m lăţimea bermei).
Zidurile de piatră (murus)
Principalul element de apărare al castrului îl constituia zidul alcătuit din blocuri masive de piatră escavată din carierele de la Şard, Ighiu şi Ampoiţa, fasonate, dispuse în două rânduri şi legate cu umplutură (emplecton).
Dimensiunile zidurilor par să fi fost impresionante (7 m înălţime; 2,10 m grosime; 2,15 adâncimea fundaţiei). Pe fiecare dintre laturile sale zidul era străpuns de deschideri ample pentru porţile de acces, avea turnuri la colţ şi de curtină, iar în partea superioară era prevăzut cu creneluri. Zidul de incintă a rămas principalul element din sistemul de apărare al castrului roman, care s-a păstrat parţial în structurile de apărare ale vechii cetăţi medievale, până în secolul al XVIII-lea. El mai poate fi văzut pe unele porţiuni ale laturii, la sud sau în componenţa fundaţiilor la unele clădiri medievale (palatul episcopal, zona fostei monetării).
Turnurile (turris)
Existenţa turnurilor de apărare la castrul Legiunii a XIII-a Gemina, poate fi dovedită, în cazul celor de flancare a porţilor – prin asizele de suprafaţă păstrate la poarta de sud sau a turnurilor de colţ – prin fundaţiile descoperite la intersecţia laturilor de est şi vest. Pe latura de vest pe aliniamentul zidului exterior au mai fost identificate două turnuri de curtină.
Porţile (portae)
Poarta de est (porta praetoria) era în corespondenţă cu poarta de vest (porta decumana – identificată parțial pe str. Nicolae Iorga), ambele fiind situate la mijlocul laturilor.
Utilizate pentru facilitarea legăturilor cu exteriorul, porţile castrului au fost amplasate simetric, câte una pe fiecare dintre cele patru laturi.
Porţile principalis – dextra şi sinistra – împărţeau castrul în zone inegale străbătând zidurile de sud şi de nord, la o distanţă mai mică (1/3), faţă de latura răsăriteană. Circulate erau toate porţile, înlesnind legătura cu marea aşezare civilă Apulum dezvoltată, mai intens în zonele de nord, vest şi sud-vest, cu drumurile secundare care duceau la Ampelum (Zlatna), Alburnus Maior (Roşia Montană) respectiv Blandiana sau cu drumul imperial spre Brucla (Aiud), Potaisa (Turda), Napoca (Cluj Napoca) etc.
Degajată şi adusă la lumină după aproape două milenii de la edificare, poarta de sud a castrului (porta principalis dextra) mai păstrează deasupra solului structurile de bază ale turnurilor de apărare şi deschiderea amplă, cu pilon central pentru intrarea dublă, făcând posibilă o eventuală reconstituire a formelor sale originare.
Deschiderile ample (10 m lăţime), flancate de turnuri puternice (8,40 m x x6,00 m) şi înalte, confereau porţilor un aspect de monumentalitate, rolul lor funcţional fiind dublat de un mesaj emblematic, triumfal.
Valul de pământ (agger)
A fost descoperit doar pe latura de sud, astfel încât acesta poate să provină din prima fază de construcţie a castrului de pământ, o reutilizare a lui fiind posibilă în faza a doua, pentru consolidarea curtinei de piatră.
Drumul de rond (via sagularis)
Pentru a proteja soldaţii şi clădirile de eventualele proiectile aruncate peste zid, în jurul curtinei, la interior, se lăsa un spaţiu liber destul de larg (aprox. 8 m) numit intervallum. Uneori acesta se identifică cu drumul de rond al formaţiunilor de pază sau era folosit ca teren pentru exerciţii. La castrul de la Apulum, drumul soldaţilor a cunoscut două faze de construcţie, fiind amenajat la niveluri şi cu materiale diferite (mai coborât şi cu pietriş în prima fază, mai înălţat şi cu lespezi de piatră în faza a doua).
Organizarea internă a castrului
Rolul determinant în organizarea spaţiului din interiorul fortificaţiei, prin importanţă şi orientare, îl deţineau căile de comunicaţie.
Drumurile mai largi (8-10 m), făceau legătura între cele patru părţi sau delimitau suprafaţa internă în zone mari, bine determinate, în timp ce aleile, mai înguste (2-4 m), creau intervalele necesare între clădiri, înlesnind deopotrivă deplasarea trupelor şi paza obiectivelor.
Via principalis era magistrala care străbătea castrul în lateral, pentru a realiza legătura pe direcţia sud-nord, între porta principalis dextra şi porta principalis sinistra. Se crea astfel o zonă răsăriteană a castrului (praetentura), care ocupa 1/3 din suprafaţa internă a fortificaţiei, urmărindu-se astfel obţinerea spaţiului necesar construcţiilor reprezentative.
Via praetoria, cea de a două arteră importantă de comunicaţie, străbătea parţial castrul, de la est la vest, legând poarta cu acelaşi nume (porta praetoria) de clădirea comandamentului, în faţa căreia se intersecta cu via principalis, astfel încât zona răsăriteană era divizată în suprafeţe egale.
Via decumana forma cel de al doilea segment pe axa vest-est întrerupându-se în spatele clădirii comandamentului, pentru a delimita la rândul său zona apuseană în două părţi egale.
În acest mod, partea centrală a castrului – cea mai bine situată şi apărată – se afla la intersecţia arterelor principale de circulaţie, aici fiind grupate clădirile importante din incintă: sediul comandantului (praetorium), cu încăperile care adăpostesc visteria (argentaria), însemnele şi steagul alb al legiunii (signum), templul (aedes), depozitele de alimente (horrae). Delimitate de via praetoria şi via decumana, mărginite şi protejate de via sagularis, suprafeţele din praetentura (de est) şi retentura (de vest) erau destinate barăcilor-locuinţe pentru militarii din unităţile de elită şi trupele auxiliare.
În condiţiile în care o reconstituire sistematică a organizării suprafeţei interioare la castrul Legiunii a XIII-a Gemina, de la Apulum, nu se poate face din cauza distrugerilor şi a transformărilor radicale petrecute odată cu reconstrucţia incintei, valoarea componentelor curtinei de apărare păstrate până astăzi (poarta de sud, părți ale zidului de piatră din fundaţiile clădirilor medievale sau cele păstrate la suprafaţă), segmentul de via principalis și parte a principiei dezvelite cu ocazia refacerii căilor de acces în cetatea austriacă, devin inestimabile, constituindu-se într-o mărturie singulară a realităţilor istorice locale, de acum două milenii.
Sursa:apulum.ro
Știri
Perimetrul din jurul troiței amplasate în fața Prefecturii Alba, amenajat suplimentar
Amenajare suplimentară a perimetrului din jurul troiței amplasate în fața Prefecturii Alba
Cu prilejul lucrărilor de mobilitate din zona centrală a municipiului Alba Iulia a fost amenajat și perimetrul din jurul troiței amplasate în fața Prefecturii Alba, acolo unde, în timpul Revoluției din Decembrie 1989, s-au dus lupte grele și mulți revoluționari au fost răniți sau omorâți.
Știri
Acțiune de ecologizare pe Râul Mare, Râul Mic și Valea Grușerii
Pe Râul Mare, Râul Mic și Valea Grușerii, acțiune de ecologizare
Știri
Alba Iulia, pregătită de Paștele ortodox și greco-catolic
Pregătiri pentru Paștele ortodox și greco-catolic la Alba Iulia
Alba Iulia s-a pregătit de sărbătoarea Paștelui ortodox și greco-catolic, a anunțat primarul Gabriel Pleșa.
Potrivit acestuia, autoritățile au dorit ca zonele principale din Alba Iulia să fie decorate, așa cum se cuvine, cu ocazia sărbătorilor de Paște. Ansamblurile decorative și figurinele sunt amplasate în Cetate în zona Celor Trei Fortificații și pe Bulevardul Transilvaniei, iar în Centru sunt amplasate în zona centrului comercial Mercur și în proximitatea Casei de Cultură a Studenților.
„Am pregătit această surpriză de sărbătoare pentru cei mici dar și pentru cei mari, care nu au uitat să mai fie, uneori, copii. Vă invit, așadar, dragi albaiulieni și turiști să vă bucurați de sărbători într-o atmosferă festivă, alături de cei dragi, și înconjurați de frumos, în Alba Iulia”, a precizat primarul Gabriel Pleșa.
-
Știriacum 19 ore
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 5 zile
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 19 ore
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
Mănăstirea din Pătrângeni, locul care oferă liniște, rânduială, frumusețe
-
Știriacum 2 zile
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o săptămână
Liliacul, cel mai frumos şi parfumat arbust ornamental de primăvară, folosit și în scopuri medicinale
-
Sfatul mediculuiacum o săptămână
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura
-
Știriacum o săptămână
Destinație de week-end: Cheile Râmețului, bogăția naturală din Munții Trascăului