Educație și Cultură
Alba Iulia: Expoziţie inedită cu poezii compuse în închisorile comuniste
Expoziţie inedită cu poezii compuse în închisorile comuniste, la Alba Iulia
O expoziţie inedită care aduce în atenţia publicului peste 150 de poezii compuse în memorie în timpul detenţiei de către Corneliu Coposu, Radu Gyr, Valeriu Gafencu, Traian Dorz, Nichifor Crainic şi mulţi alţii închişi în penitenciare şi lagăre de muncă în timpul represiunii comuniste a fost vernisată, vineri 5 aprilie, la Sala Unirii – Galeriile expoziţionale „Alba Iulia”.
„Avem peste 150 de poezii selectate din memorialistică, din reviste şi mai ales din antologii ale poeziilor de detenţie. Ele au început să fie publicate înainte de 1990 în străinătate şi după 1990 în 5 volume principale, ‘Poeţi după gratii’, cuprinse în astfel de culegeri. Majoritatea sunt poezii memorate, compuse în minte, în memorie şi mai apoi transcrise după ieşirea din închisoare. De aceea şi procesul redactării lor, procesul naşterii lor e unul aparte. (…). Toate aceste poezii sunt un imens patrimoniu de suferinţă”, a afirmat, la vernisaj, Ioana Ursu, coordonatorul expoziţiei „UniVERSURI carcerale: poezia închisorilor comuniste”.
Expuse într-un mod aparte gândit de către curatorul expoziţiei, artistul plastic Anca Sas, poeziile nu au trecut numele autorului, ci un număr.
„Veţi vedea doar versuri, doar poezii. Ele par să nu aibă autori. Am optat pentru a nota numele poeţilor, numele autorilor poeziilor, cu numere. Undeva în expoziţie se regăseşte lista cu poeţii, cu autorii versurilor. Opţiunea mea a fost asta pentru a muta accentul de pe biografia poeţilor înspre versurile scrise, înspre conţinutul lor. Chiar dacă conţinutul lor este copleşitor, în acelaşi timp are o forţă uimitoare. Nu este o poezie obişnuită, e o poezie de o forţă extraordinară care vine din ceea ce s-a născut ea, din aceste experienţe limită”, a explicat Ioana Ursu.
Ea a menţionat că deşi iniţial nu a fost planificat acest lucru, pe măsură ce asambla expoziţia, a realizat că poeziile pot fi astfel grupate pentru a vorbi de diferite dimensiuni ale universului carceral. „Dimensiunea închisorii, a spaţiului în sine, a universului carceral, mai apoi dorul faţă de cei de acasă, familia, primăvara, învierea, mai apoi foamea, frigul, rugăciunile, tăcerea, însingurarea, aşteptarea eliberării sau eliberarea”, a spus muzeograful.
Ioana Ursu a adăugat că a beneficiat şi de consultanţa ştiinţifică a doctorandului Dan Tudorache, a cărui teză de doctorat este dedicată poeziei de detenţie.
Directorul general al Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a apreciat că expoziţiei „UniVERSURI carcerale: poezia închisorilor comuniste” este „o expoziţie care trebuie observată în tăcere, pe îndelete”.
El a adăugat că expoziţia este „îmbinarea unui gând al unui istoric, pus în practică de către un artist plastic”.
La rândul său, Anca Sas a opinat că „aceste poezii create într-un mediu nu uman ne dau şansa de a experimenta o viaţă încarcerată, de a învăţa”.
Expoziţia a fost vernisată în prezenţa participanţilor la cea de-a X-a ediţie a Simpozionului Naţional de Martirologie, cu tema „Memorie şi Rezistenţă. Ipostaze ale Represiunii Politice în România Contemporană”, organizat de Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, Muzeul Naţional al Unirii şi Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, în parteneriat cu Mănăstirea „Sfânta Cruce” de la Aiud.
sursa: agerpres.ro
Educație și Cultură
Scriitorul Mircea Dinescu, la Festivalul Internațional „Lucian Blaga” Sebeș
Duminică, 19 mai 2024, vă invităm la o întâlnire cu poetul Mircea Dinescu, începând cu ora 19.00, în grădina Muzeului Municipal „Ioan Raica” din Sebeș, ocazie cu care va fi lansat volumul „E-obositor să nu iubești pe nimeni”.
Evenimentul face parte din programul celei de-a XLIV-a ediții a Festivalului Internațional „Lucian Blaga” Sebeș.
Mircea Dinescu s-a născut în data de 11 noiembrie 1950, la Slobozia. A debutat ca poet în anul 1967, în revista „Luceafărul”, iar 1971 i se publica primul volum de versuri, „Invocație nimănui”, pentru care a fost răsplătit cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut.
A fost considerat drept unul dintre cei mai talentați poeți tineri, iar volumele care au urmat au confirmat asta. În urma unui interviu publicat în luna martie 1989, în ziarul francez „Libération”, a fost arestat la domiciliu în timpul epocii Ceauşescu, devenind un simbol al disidenței anticomuniste. După 1989 a fost președintele Uniunii Scriitorilor și membru al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. A înființat revistele „Academia Cațavencu”, „Plai cu boi” și „Aspirina săracului”. Are 19 volume publicate în limba română, iar poeziile sale pot fi citite în mai multe limbi (a publicat volume în Germania, Ungaria, Olanda, Suedia, Franța și Serbia). I-au fost decernate premii importante ale Uniunii Scriitorilor din România, Academiei Române, precum și premii internaționale. A fost realizator și prezentator al emisiunii „Politică și delicatețuri”, actualmente fiind amfitrionul emisiunii „Poezie şi delicateţuri”.
Educație și Cultură
Ziua Europei marcată la colegiul militar albaiulian
Ziua Europei marcată la colegiul militar albaiulian
Educație și Cultură
Care este istoria fostului colegiu academic Bethlen din Alba Iulia
Istoria fostului colegiu academic Bethlen din Alba Iulia
În ambițiile sale de protector al culturii, principele Gabriel Bethlen dorea să transforme Alba Iulia într-un „Heidelberg al estului”.
În acest sens, a înființat, în 1622, Colegiul Academic, în inima Cetății. Instituția a fost ridicată, în 1629, la rangul de școală academică, cu trei facultăţi: Teologie, Filosofie şi Filologie. Şcoala, de tip umanist, avea 40 de elevi bursieri, susţinuţi direct din bugetul curţii princiare de la Alba Iulia. Aici, tinerii se pregăteau pentru diferite cariere laice şi funcţii practice ale Principatului Transilvaniei.
Prin dimensiunile sale și prin prestigiul profesorilor care au predat aici, această instituție de învățământ superior a fost una de talie europeană, fără rival în epocă în Transilvania.
Gloria Colegiului la Alba Iulia a fost una de scurtă durată: invaziile tătară și turcă din 1658 și 1662 au afectat și Colegiul, care a fost incendiat, situație care a determinat mutarea instituției la Aiud. Aici funcționează și în prezent, dar de nivel preuniversitar.
Clădirea în care a funcționat Colegiul la Alba Iulia a fost ocupată, la începutul secolului al XVIII-lea, de armata austriacă. Aici s-a instalat, pentru început, Cazarma Mare a Infanteriei, ce putea aduna efective de până la 1.000 de soldați.
Edificiul există şi astăzi la intersecţia străzii Unirii cu strada Romană. Clădirea, masivă, cu parter şi etaj, are mai multe aripi ce delimitează două curţi interioare și prezintă elemente caracteristice ale Renaşterii târzii din Transilvania.
Destinația militară se păstrează și în zilele noastre.
sursa: albaiuliaqr.ro
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum o săptămână
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 4 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 6 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 3 zile
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic
-
Știriacum o săptămână
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
-
Știriacum o săptămână
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra