Zilnic, aproape un secol, în Gara din Cugir ajungea cel mai lung tren de navetiști din Europa! Peste 7000 de călători

Adăugat la Știri

O istorie de 100 ani. Atât a durat odiseea trenului „Cugireana”, considerat cândva cel mai lung tren de navetişti din Europa. Peste 7.000 de oameni mergeau cu trenul în fiecare zi spre Cugir, la muncă, la Uzina Mecanică, care avea peste 20.000 de angajaţi. Se întâmpla în urmă cu 30 de ani. Primul tren a intrat în gara Cugir în anul 1906, după finalizarea căii ferate Cugir-Şibot, necesară transportului de materie primă sau produse finite înspre şi dinspre Fabricile de Fier de la poalele Drăganei.

A fost începutul a peste un secol de transport pe drum de fier, marfă şi persoane, spre Cugir. O dată istorică deoarece, după toate probabilităţile, reprezintă sfârşitul poveştii, a fost în 17 martie 2015.

Regiotrans a fost obligată să întrerupă activitatea de transport feroviar de călători datorită lipsei clienţilor. A fost afectat atunci transportul de călători pe rutele Alba Iulia –Zlatna, Alba Iulia – Cugir şi Blaj -Târnăveni. La 1 aprilie 2015 a fost reluată circulaţia pe traseele Alba Iulia – Zlatna şi Blaj -Târnăveni. Spre Cugir, transportul pe calea ferată a rămas doar la nivel de speranţă. La 1 noiembrie 2006, la aproape un secol de existenţă, Cugireana a intrat în istorie. Calea ferată Şibot – Cugir a fost concesionată unei firme particulare. A mai existat o tentativă de anulare a celor 7 perechi de trenuri Teiuş – Cugir şi retur, în anul 1998.

Potrivit unor izvoare istorice, primul tren a intrat în gara Cugir în anul 1906. Apogeul transportului CFR de persoane la şi de la Cugir a fost atins în perioada 1986-1989, când trenul avea 18 vagoane, navetiştii de pe traseu şi chiar cugirenii fiind convinşi că aceasta ar fi cea mai lungă garnitură de tren CFR de persoane din Europa! Fiind foarte lung, la intrarea în staţia CFR Cugir, trenul se fracţiona în două, pentru că numai astfel se putea gara – conform regulamentului – între macazuri. Aproape 20 ani a circulat la Cugir simultan şi „Cugireana” şi „Sibiana” (pe ruta Cugir – Sibiu). Aceste trenuri aduceau muncitorii navetiştii la uzina de arme, maşini unelte, maşini electrocasnice etc. Au fost înregistrate şi 7000 de abonamente pe lună. Restul, cu naşul sau îşi cumpărau bilete din staţii. Se transportau 12-14 mii de tone de mărfuri pe lună. Pe lângă că avea cel puţin 18 vagoane, trenul de pe ruta Teiuş-Cugir şi retur era şi etajat.

Indiferent dacă se intra sau se ieşea de la schimbul 1, 2 sau 3, trenul era invadat pur şi simplu de muncitori, care uneori erau nevoiţi să stea şi pe holuri sau căţăraţi pe scările de acces. Peste tot se juca „filcău” şi obligatoriu se fuma „Carpaţi” sau „Snagov”. Peste zi, „Cugireana” era aglomerată şi de ţărăncile, neapărat purtând fuste înfoiate şi şurţă, care urcau de pe la Tărtăria, Balomir, Şibot, Vinerea.

Acestea veneau la piaţă în Cugir cu legume din grădini, cu pui mici şi mulţi, piuind în coşărci împletite, cu câte o găină sau cele mai curajoase, cu câte un purcel de lapte. Şi, un lucru extrem de important: până când trenul ajungea în Cugir, toată lumea afla noutăţile zilei sau ale nopţii. „Cugireana” aşa cum o ştiu mulţi dintre foştii navetişti, funcţiona ca un site on-line de ştiri, cu up-date în timp real. Şi cu înfloriturile de rigoare, bineînţeles.

Că la un „filcău” aveai timp să toci mărunt toate aventurile amoroase sau avansările de la serviciu sau pur şi simplu, filmul unei nunţi. Sau, să pui la cale o… Revoluţie… Iar când trenul ajungea în halta Cugir, oraşul părea sub asediu. De altfel, trenul era atât de lung încât se întindea de la poarta Uzinei de sus, trecea prin oraş iar ultima parte era staţionată la intrarea în oraş, în haltă. În uzinele de la Cugir munceau 18.000 de oameni, dintre care circa 7.000 erau navetişti, veniţi chiar şi din Blaj, Teiuş, Zlatna, Alba Iulia, Aiud, Ocna Mureş, cu comunele adiacente. Ceea ce fost odată ”Cugireana” a intrat în istorie. Acum va intra şi traseul ei în istorie. Şi chiar este istorie pentru tinerii care s-au născut după 1989. Mulţi dintre aceştia, dacă nu chiar toţi, nu au nici cea mai vagă idee cum arăta un bilet de tren pe atunci, celebrul cartonaş pe care-l perfora la control ”naşul”.

Tudor Stan

redactor Radio Unirea FM
Mobil: 0756.638.321
email: tudorstan90@gmail.com

Facebook 

Comentarii