Zăpezile de altădată: Iernile ultimului secol în România

Adăugat la Știri

Secolul trecut a avut câteva ierni care vor rămâne în istorie. Au fost momente când troienele erau de 5 metri înăltime, iar temperaturile de minus 30 de grade.  Armata era şi atunci scoasă la deszăpezire, iar oamenii erau mult mai săritori. Femei şi bărbaţi ieşeau din case sau din fabrici, înarmaţi cu lopeţi, şi croiau poteci prin nămeţi.

Potrivit statisticilor Administratiei Nationale de Meteorologie, in februarie 1954 iarna a lovit cel mai puternic tara noastra. Viscolul s-a inregistrat in patru reprize, iar vantul a atins o viteza record in Bucuresti: 126 kilometri la ora. In acele cumplite zile ale inceputului de februarie s-a inregistrat, potrivit Administratiei Nationale de Meteorologie, cel mai puternic viscol din secolul XX.

Un alt record consemnat in 3 februarie 1954 a vizat cantitatea maxima de zapada depusa: 115,9 l/mp in 24 de ore, la Grivita.

Cel mai gros strat de zapada din istoria masuratorilor ANM a fost masurat tot atunci, la Calarasi: 173 cm, troienele atingand insa in unele zone din sud-estul tarii si 5 metri

„Mulţi mecanici s-au îmbolnăvit, au degerat şi sunt internaţi în spitale, cei mai mulţi fiind de la Bucureşti”, relata Gazeta Transilvaniei în 11 februarie 1929. În Capitală erau atunci -24 de grade, iar in Constanţa – minus 25. Cea mai scăzută temperatură a fost în Ţara Bîrsei: -38,5 grade C. Un ger năprasnic a fost şi la Braşov, în jur de -30 de grade. Oamenii mureau îngheţaţi în locuinţe, în trenuri şi pe drumuri. Unii povestesc şi că lupii flămânzi dădeau târcoale caselor.

În februarie 1929 s-au închis şcolile, s-au amânat încorporările, dar şi alegerile parţiale pentru Senat şi Cameră.

Minima a fost atinsa din nou în 25 ianuarie 1942, an în care în Bucureşti s-a înregistrat şi un record de frig: la staţia din Băneasa au fost – 32, 2 grade Celsius.

Despre iarna din 1954 s-a spus că a fost cea mai grea din secolul trecut. Marele Viscol a adus nămeţi de peste 5 metri în sud-estul ţării, iar vântul sufla cu aproape 130 de km/h.

Tramvaiele au rămas blocate în zăpadă mai multe zile, iar militarii au lucrat zi şi noapte la deszăpezire. Tot atunci, au fost aduse şi primele maşini speciale de deszăpezire din URSS. Oamenii au ieşit în stradă să ajute.

În iarna din 1967, zăpada a ajuns la 3-4 metri, iar la strada principală se ajungea doar prin tuneluri săpate prin zăpadă.

Citește și Ierni de poveste la Arieșeni, una dintre stațiunile preferate de schiori

Pentru că tractoarele cu pluguri nu mai făceau faţă, orăşenii s-au mobilizat şi-au ieşit pe străzi înarmaţi cu lopeţi. Primele mijloace de transport care au circulat au fost tramvaiele, iar de o parte şi de alta a şoselei erau nămeţi de peste un metru înălţime.

Şi iarna din 1985 a fost una extrem de geroasă, cu temperaturi sub -30 de grade Celsius.

În 1993 au fost patru viscole în sud-estul ţării, în luna noiembrie, urmate de zile geroase, când temperaturile au ajuns la minus 20 de grade.

Iar în 1995 a nins şi-a viscolit şi de Sf. Gheorghe, în aprilie, chiar în ziua de Paşti. Tot atunci, în unele zone ale României, stratul de zăpadă s-a menţinut aproape 6 luni. În Bucuresti, a fost de 40 cm, iar temperatura minimă de -17 grade C.

Din 2000, iarna a fost din ce în ce mai capricioasă şi atipică.

Sursa:tvr.ro și stirileprotv.ro

Simona Lodroman

redactor șef Radio Unirea FM
Mobil: 0733.948.174
email: slodroman@yahoo.com

Comentarii