Evenimentul de la Alba Iulia a fost marcat de huiduielile îndreptate împotriva lui Corneliu Coposu. Conform Legii nr. 10 din 31 iulie 1990, ziua naţională a statului român este sărbătorită la data de 1 decembrie. Actul legislativ promlugat de preşedintele României de la acea vreme, Ion Iliescu, a constituit baza articolului 12, alineatul 3, din Constituţia adoptată în anul 1991. Pentru prima dată în istoria noastră, 1 decembrie a fost sărbătorit ca zi naţională în anul 1990. De atunci, festivităţile legate de comemorarea Marii Uniri de la 1918 sunt organizate în fiecare an, la aceeaşi dată.

Ce s-a întâmplat mai exact la 1 decembrie 1990?

Practic, în acel an ziua naţională a României a fost sărbătorită de liderii politici de două ori: la 30 noiembrie, la Bucureşti şi 1 decembrie, la Alba Iulia. În toată ţara au avut loc manifestaţii, în cadrul cărora a fost glorificată ziua de 1 decembrie 1918, ca fiind momentul în care românii şi-au îndeplinit un ideal vechi de secole: Unirea.

În capitală, mii de persoane au putut urmări parada militară, ce s-a desfăşurat pe Bulevardul Kiseleff. Pe sub Arcul de Triumf (inaugurat la 1 decembrie 1936) au defilat batalioane de elevi ai Academiei Militare, studenţi ai Academiei Tehnice Militare, trupe de infaterişti şi vânători de munte, jandarmi, pompieri şi paraşutişti. De asemenea, la paradă au participat personalităţi oficiale, în frunte cu preşedintele Ion Iliescu şi primul ministru Petre Roman.

A doua zi, pe 1 decembrie, demnitarii s-au îndreptat spre Alba Iulia, oraşul care a găzduit festivităţile legate de Marea Adunare din 1918. Printre personalităţile prezente s-au numărat: preşedintele României, Ion Iliescu, ministrul Apărării, Victor Atanasie Stănculescu, preşedintele Senatului, Alexandru Bârlădeanu, preşedintele Partidului Naţional-Liberal, Radu Câmpeanu, preşedintele Partidului Social-Democrat, Sergiu Cunescu, preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, Corneliu Coposu şi reprezentantul Frontului Salvării Naţionale, Claudiu Iordache.

Evenimentele de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1990, au fost marcate de scandări şi huiduieli îndreptate împotriva clasei politice româneşti. Cei vizaţi au fost, îndeosebi, membrii opoziţiei, în frunte cu Corneliu Coposu. Motivul pentru care aceştia au fost huiduiţi este cât se poate de evident. Politicienii aflaţi la conducere trebuiau să-şi asigure puterea pe o perioadă cât mai lungă de timp, iar acest lucru însemna că partidele opozante trebuiau denigrate.

Cum putea fi orientată opinia publică, pentru a nu vota cu opozanţii puterii? Foarte simplu, prin intermediul unei manifestaţii, la care să participe cât mai multe persoane. Pe parcursul festivităţilor, discursurile oamenilor politici, printre care Corneliu Coposu, au fost întrerupte din minut în minut, cei prezenţi pe scenă încercând, în mod aparent, să domolească agitaţia mulţimii. Scopul liderilor de la acea vreme era atins: imaginea opoziţiei fusese spulberată.

https://www.youtube.com/watch?v=wTPkKQ9j4AA

În acea zi friguroasă şi mohorâtă de la Alba Iulia, prima sărbătoare naţională, marcată pe 1 decembrie, a fost un fiasco total. Încă din timpul Revoluţiei din decembrie 1989, propunerea ca această dată să devină ziua tuturor românilor a stârnit controverse aprinse.

sursa: descopera.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE