Taierea porcului in ziua de Ignat (Sfantul Ignat) si apoi pregatirea acestuia, tranformarea lui in diferite preparate culinare, face parte din categoria traditii culinare stramosesti care se pastreaza si astazi si care se leaga de numele sfatului acestei zilei prin unele legende mai mult sau mai putin cunoscute.

In calendarul crestin-ortodox, pe 20 decembrie se sarbatoreste Sfantul Mucenic Ignatie Teoforul, “cel care Il poarta pe Dumnezeu” sau “cel care a fost purtat de Dumnezeu”. Istoria ne spune ca Sfantul Igantie a avut parte de o moarte martirica la Roma in jurul anului 110, trupul sau fiind sfasiat de lei ca pedeapsa pentru credinta sa in Hristos, iar cand i-a fost despicata inima in mai multe parti s-a constatat ca pe fiecare bucatica este scris, cu litere de aur, numele Mantuitorului.

Cu cateva zile inainte de marea sarbatoare a Nasterii Domnului, cei ce au crescut un porc in decursul anului, il sacrifica acum pentru a pregati din el diferite feluri de preparate din carne care nu vor fi prezente doar pe masa de sarbatoare, ci vor fi incluse in meniurile zilnice pe tot parcursul iernii.

– sangerete, care pe langa slanina, carne de porc, orez mai are in compozitie si… sangele de la porc, acesta fiind de fapt ingredientul principal. Sangeretele se mananca repede, chiar in primele zile de dupa Ignat pentru ca nu se poate conserva mult timp. Exista o superstitie din batrani care spune ca in ziua de Igant e bine sa vezi sange, fiind astfel ferit de boli;

– caltabosii se fac din maruntaiele porcului, carnea foarte grasa de la gat si orez si se “ambaleaza” totul in mate groase de porc spalate bine in apa. Se pot manca ca atare, afuma, fierbe (cu hrean sau mujdei) sau praji in untura si conserva in ea. In Moldova insa caltabosii nu se fac din maruntaie, ci numai din carne, se mai adauga ceapa si uneori chiar stafide;

– carnatii, facuti in mod traditional din carne macra de porc si slanina, pot fi insa preparati si in combinatii mai… selecte, din carne de porc cu carne de capra, vaca, oaie sau chiar vanat;

– toba, este un al deliciu culinar care se face in aceasta perioada. La prepararea ei se foloseste besica de la porc sau un mat gros de vita, iar ca ingrediente avem: carne de la picioarele si capul de porc, rinichi, inima, limba, urechi, sorici si condimente.

– chisca se face in zona Transilvaniei din carne, spartura de porumb, sange de la porc si condimente, toate puse in burta de la porc.

– slanina, muschi, costita, sunculita, puse in bait si apoi afumate;

– carne de porc pusa in untura, varianta romaneasca a celebrului confit frantuzesc;

– jumari , adica slanina proaspata, fara sorici, insa cu firisoare de carne prin ea, pusa la prajit pana devine aurie

– piftia  facuta din cap de porc, picioare, limba, urechi, sorici, nelipsita de la masa traditionala de Craciun;

– sarmale invelite in frunze de varza murata sau de vita de vie;

Preparatele de porc  fac parte din traditia culinara a poporului nostru, traditie ce se pastreaza si astazi chiar daca unii dintre noi nu mai vedem cu ochi buni mancarurile pe baza de carne de porc, care, din cauza continutului mare de grasimi saturate sunt acuzate a fi responsabile a declansa boli de inima, lucru care este insa contestat de studii recente.

Pe masa de sarbatoare din ziua de Craciun, in afara acestor mancaruri traditionale pe baza de carne de porc, specifice acestei perioade, mai gasim si alte preparate devenite traditionale, raportate fiind la zona geografica sau gusturile fiecaruia. Ajunul Craciunul are farmecul sau aparte dat de mirosul cetinii de brad combinat cu aromele delicate ale cozonacului cu nuca proaspat scos din cuptor si al cornuletelor.

Crăciunul nu este Crăciun dacă de pe masă lipsesc sarmalele. Compoziţia se face cu carne de porc şi se învelesc cu varză murată sau viţă de vie. Bucătarii recomandă ca sarmalele să fie fierte în oală de lut, pe marginea sobei sau pe plită, la foc mic, să se pătrundă cum trebuie. În mijlocul oalei este de preferat să punem un os afumat, pentru a da savoare sarmalelor. Salata de boeuf, este un fel de mâncare tradiţional românesc derivat din salata Olivier, numită şi „rusească” în alte ţări. Salata de boeuf cuprinde legume şi cubuleţe mici de carne legate cu maioneză. Deşi gospodinele obişnuiesc să folosească carne de pasăre,pentru salata de Crăciun este recomandat cotletul de porc. Ciorba de perişoare, caruia i se mai spune şi zeama limpede de pe masa de Crăciun, perişoarele se pregătesc din carne de porc şi sunt completate de legume. Se acreşte cu borş sau cu moare, în funcţie de zonă. Se poate folosi şi smântână slabă.

Sursa.lecturisiarome.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE