Știri

Tradiții și obiceiuri de Paște, în satele din județul Alba

Publicat

acum 1 an

în

16/04/2023

În satele din judeţul Alba se păstrează obiceiuri unice şi inedite legate de Sărbătorile de Paşte, unele implicând vârstnicii satului, precum „Păştenii” de la Vinerea, iar altele copii sau tineri precum „pomeana copiilor”, „fugăritul mirelui” şi „jucatul lopţii în bâtă”.

Într-un sat din judeţul Alba copiii primesc, de Paşte, o pomană dată în numele celor morţi şi a celor care nu au fost pomeniţi niciodată în biserică, iar după slujbă are loc „fugăritul mirelui” – tânărul din sat care s-a căsătorit ultimul în anul anterior este fugărit de doi feciori necăsătoriţi.

În satul Presaca Ampoiului din comuna Meteş, în a doua zi de Paşte comunitatea participă la „pomeana copiilor”, „fugăritul mirelui” şi „jucatul lopţii în bâtă”. Bătrânii satului povestesc că „pomeana copiilor” este un obicei unic în România, care începe în Duminica Floriilor, când gospodinele din sat duc făină la „prescurariţă” – femeia din localitate care coace prescurile pentru biserică. Aceasta face câteva sute de colaci, dar şi unii de dimensiuni mici care vor fi folosiţi la „pomeana copiilor”. În a doua zi de Paşte, după slujba religioasă, colăceii sunt aşezaţi pe iarbă, în curtea bisericii, pe două rânduri, iar în interiorul lor femeile satului aşează ouă roşii. Toţi copii din sat se aşează ulterior, câte unul, în spatele colacilor, primind „pomeana”, sfinţită de preoţi. Sărbătoarea este interpretată din punct de vedere religios ca o celebrare a cultului morţilor, pomana dată copiilor simbolizând o pomană dată în numele celor morţi şi a celor care nu au fost pomeniţi niciodată în biserică. După terminarea slujbei religioase, urmează „fugăritul mirelui” – o cursă în care tânărul din sat care s-a căsătorit ultimul în anul anterior este fugărit de doi feciori necăsătoriţi. Dacă este prins, mirele va trebui să-i cinstească pe ceilalţi tineri, în timp ce sătenii vor spune glume şi vor râde pe seama lui, iar dacă nu va fi prins, el va trebui cinstit cu vin şi bucate de urmăritori. Bătrânii satului povestesc că în trecut obiceiul se practica chiar în ziua nunţii, când mirele era fugărit de feciorii satului. La fel de inedit este şi obiceiul „jucatul lopţii în bâtă”, un fel de sport local asemănător oinei tradiţionale româneşti. Băieţii satului formează echipe de câte 5 sau 8 jucători, trasează terenul şi înfig doi ţăruşi în pământ, unul de la care se porneşte şi unul la care trebuie să se ajungă. Jucătorii trebuie să parcurgă distanţa dus-întors dintre cei doi ţăruşi fără să fie loviţi de „loptă”, o minge realizată din cârpe legate la un loc. Jucătorii echipei adverse vor lovi lopta cu bâte, având dreptul la câte trei lovituri fiecare, iar fiecare jucător care îşi epuizează loviturile schimbă rolul cu cel pe care trebuia să-l lovească cu lopta. Echipa care îşi va epuiza prima lovituri va fi declarată învinsă.

La rândul lor, localnicii din Vinerea participă în perioada Sărbătorilor de Paşte la un obicei despre care spun că este unic în România. Denumit „Păştenii”, obiceiul a fost iniţiat în urmă cu zeci de ani de unul dintre foştii preoţi ai satului şi presupune ca toată cheltuiala pentru pregătirea sărbătorilor pascale să fie suportată de localnicii care au împlinit sau împlinesc în anul respectiv vârsta de 60 de ani. Ei se vor ocupa de pregătirea şi împărţirea „paştilor” pentru întreaga comunitate şi la casele lor are loc o procesiune specială. În acest an, gazdă este Ilie Herlea, singurul dintre gospodarii satului care împlineşte 60 de ani. Obiceiul începe încă din Duminica Floriilor, când are loc „împodobirea cu verdeaţă a ciuberelor şi lumânărilor la casa gazdei”. Ulterior, în Joia Mare este organizată o procesiune religioasă la care participă sătenii îmbrăcaţi în costume populare şi preotul, care merg la casa păşteanului unde se oficiază o slujbă şi se ia pâinea, vinul şi lumânările. În Vinerea Paştilor urmează „împodobirea Sfântului Mormânt”, o ceremonie prin care la biserica din sat sunt aduse flori şi rămurele de copaci ca ofrande pentru jertfa Mântuitorului, apoi are loc Slujba de Prohod a Domnului Iisus Hristos şi ocolirea Bisericii la care participă toţi credincioşii în frunte cu preotul satului. În Duminica Paştilor are loc Slujba de Înviere şi sunt împărţite paştile. Obiceiul se încheie doar în Duminica Tomii, prima duminică de după Paşte, când toţi păştenii şi localnicii din Vinerea participă la „petrecerea păştenilor”. De spune că obiceiul „Păştenilor” se păstrează de zeci de ani în localitate şi în forma actuală ar fi unic în România.

sursa: mediafax, descopera.ro

Alte articole etichetate cu:Alba obiceiuri Paste Satele tradiții

Publicitate

Știri

18 aprilie, Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor: În Alba, 3 monumente patrimoniu UNESCO, Cetatea Dacică de la Căpâlna, Situl Rural Câlnic, Peisajul Cultural Minier Roșia Montană

Publicat

acum 2 ore

în

18/04/2024

Simona Lodroman

Astăzi, 18 aprilie, este Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor

Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor a fost stabilită în 1982 la Conferința Generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

Ziua este promovată de ICOMOS (organizație internațională neguvernamentală dedicată conservării monumentelor și siturilor lumii) la nivel global.

În Alba, azi, de Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor celebrăm cele 3 Monumente patrimoniu UNESCO: Cetatea Dacică de la Căpâlna, Situl Rural Câlnic, Peisajul Cultural Minier Roșia Montană şi cele 686 de monumente istorice de importanță națională și locală din Județul Alba.

Este vorba despre 202 monumente de arheologie , 448 monumente de arhitectură, 20 monumente de for public, 16 monumente memoriale/funerare

Judetul Alba dispune si de un bogat patrimoniu arheologic: Cetatea Dacica de la Capalna; Cetatea Dacica de la Cetatea de Balta; Cetatea Dacica de la Craiva (Apoulon sau Ranistorum); Orasele antice de la Apulum: Colonia Aurelia Apulensis si Colonia Nova Apulensis; Castrul Legiunii a XIII-a Gemina de la Alba Iulia.

De asemenea in Judetul Alba intalnim si zone etnografice cu specific arhitectural – identitar din care amintim: Satele Sasesti, Valea Tarnavelor, Secuimea Trascaului, Valea Sebesului, Tara Aurului, Valea Ariesului, Culmea Trascaului, Tara Motilor, Satele de piatra.

Conditiile istorice au impus o diversitate a cultelor religioase. Comunitatile de ortodocsi, catolici, evanghelici, reformati si evrei au construit ample monumente arhitecturale care imbogatesc patrimoniul cultural al judetului Alba. Un segment important de monumente il constituie bisericile si ansamblurile manastiresti, proprietate privata a cultelor religioase – Arhiepiscopia Ortodoxa Romana Alba Iulia; Episcopia Romano Catolica; Arhiepiscopia Romano-Catolica; Biserica Franciscana etc. Lacasurile de cult existente pe teritoriul judetului Alba constitue premisele dezvoltarii turismului ecumenic, religios.

Romania este membra UNESCO din 27 iulie 1956 si desi ascunde multe minuni: locuri frumoase ascunse de civilizatie, monumente istorice antice sau medievale, dar si monumente ale naturii, neschimbate de secole, are incluse in Patrimoniul Mondial UNESCO doar sapte grupe de monumente sau locuri din Romania, printre care se regasesc asezarile sasesti cu biserici fortificate din Transilvania si fortaretele dacice din Muntii Orastiei.

Asezarile sasesti cu biserici fortificate din Transilvania, incluse in patrimoniul UNESCO din anul 1993, sunt: Biertan, Calnic, Darjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor si Viscri. Potrivit UNESCO, aceste sate fiind reprezentative pentru peisajul cultural al Transilvaniei de sud. Judetul Alba are trei monumente istorice inscrise in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Cetatea Dacica de la Capalna, Situl Rural Calnic si Situl Rosia Montana.

Citește mai mult

Știri

Detectoare pentru viață, în județul Alba

Publicat

acum 20 de ore

în

17/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

În județul Alba, detectoare pentru viață

Marți 16 aprilie a început activitatea de montare a primelor detectoare de fum/monoxid de carbon din totalul de 500 de bucăți alocate locuințelor din județul Alba.

Mai multe familii din localitățile Noșlac, Vințu de Jos, Ighiu și Fărău au primit vizita pompierilor militari și voluntari, precum și a reprezentaților Delgaz, și au intrat în posesia unui asemenea dispozitiv, oferit cu titlu gratuit.

Activitatea este continuată în aceste zile în Arieșeni, Horea, Vadu Moților, Bistra, Ocoliș, Jidvei, Mihalț, Întregalde, Râmeț și Șugag.

Citește mai mult

Știri

Performanță pentru Corul „Apulum” al Seminarului Teologic din Alba Iulia

Publicat

acum 23 de ore

în

17/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Corul „Apulum” al Seminarului Teologic din Alba Iulia, o nouă performanță

Membrii ansamblului vocal „Apulum” al Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Simion Ștefan” din Alba Iulia au participat la Olimpiada Națională Corală – faza zonală, desfășurată la Arad.

Formațiunea corală albaiuliană este dirijată de părintele prof. dr. Nicolae Topîrcean, cadru didactic titular în cadrul instituției de învățământ preuniversitar. Prestația corului a fost apreciată de juriu cu punctajul maxim, 100 de puncte, ansamblul coral obținând Premiul I la Secțiunea „Seminarii Teologice”.

În cele 25 de minute alocate formațiunii corale albaiuliene, au fost interpretate patru piese care au vizat un repertoriu variat: „Kratima”, de Anton Pann, „Astăzi, Cel Prealăudat”, armonizare Iosif Fiț, „Florilegiu bizantin”, de Stelian Ionașcu, și „Răsunet de la Crișana”, de Ion Vidu.

„Reușita obținută la faza zonală a Olimpiadei constituie rezultatul activității susținute cu perseverență de către tinerii pasionați de cântul coral, desfășurată pe parcursul a numeroase ore de repetiții, prin participări la sfintele slujbe, dar și la diverse manifestări artistice”, se arată într-un comunicat de presă.

Corul „Apulum” a fost înființat în anul 1991 și, timp de nouă ani, până în 2000, a fost condus de prof. Iosif Fiț. Repertoriul abordat este unul preponderent liturgic, necesar participării la sfintele slujbe. Pe parcursul timpului, membrii formațiunii au obținut numeroase premii cu ocazia participării la diferite festivaluri și concursuri muzicale naționale. De asemenea, ansamblul vocal dirijat de părintele prof. dr. Nicolae Topîrcean, în parteneriat cu Asociația Corală „Codex Apulum”, a pus în scenă Oratoriul Bizantin de Paşti „Patimile şi Învierea Domnului”, de Paul Constantinescu.