Rămâi conectat

Știri

Tinerii români, ultimii la folosirea internetului, dar primii la căsătorie

Publicat

în

Viaţa românului de 25-29 de ani nu se deosebeşte extrem de mult de cea a tinerilor din restul Europei. Sunt mult mai mulţi însă cei care locuiesc cu părinţii, nu obişnuiesc să facă practică în marile corporaţii şi sunt codaşii Europei la utilizarea internetului. Româncele se căsătoresc cel mai repede dintre toate europencele. Mai multe afli pe radiounirea.ro

75% dintre tinerii bărbaţii români cu vârste între 25 şi 29 de ani locuiesc încă cu părinţii, ceea ce face din aceştia o minoritate, dacă ne uităm la mediile europene. Aceasta întrucât, în Danemarca, spre exemplu, doar 4,2% dintre cei de 25-29 de ani mai trăiesc cu părinţii, în timp ce la nivelul UE 28 ponderea este de 47,2%, potrivit unui studiu Eurostat. Cei mai ataşaţi de casa părinţilor sunt însă tinerii slovaci, care, în proporţie de 82,2% încă mai locuiesc în casa părintească la această vârstă. Situaţia este similară şi în Slovacia unde ponderea acestora este de 80% sau în Italia (73,5%).  În Luxemburg, ţara cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor, 39,1% dintre bărbaţii cu vârste între 25 şi 29 de ani trăiesc cu părinţii, în Elveţia ponderea acestora este de 36,3%, iar în Germania de 37%. Cea mai mică pondere se întâlneşte în statele nordice, astfel că în Danemarca doar 4,2% dintre tinerii între 25 şi 29 de ani mai locuiesc cu părinţii, iar în Suedia doar 7,5%. În Polonia procentul este de 64,9%, în Ungaria de 77%, în Franţa de 21,5%, iar în Marea Britanie de 25%.

Bărbaţii români pleacă târziu de la mama

Pentru bărbaţii români, vârsta medie la care au plecat din casa părintească este de 30,6 ani, în timp ce în Suedia majoritatea îşi găsesc propria locuinţă la 21 de ani. În Luxemburg, tinerii se mută la 27,6 ani, iar în Croaţia  merg la casa lor de abia la 32,9 ani. În Germania, media este de 24,7 ani, în Polonia 29,4 ani,  în Ungaria de 31,2 ani, în Franţa de 24,5 ani, iar în Marea Britanie de 25,1 ani.

Suntem în trend în materie de căsătorie

În ceea ce priveşte prima căsătorie, vârsta medie în cazul bărbaţilor români este de 29,7 ani. Cei mai tineri se căsătoresc polonezii (medie de 29 de ani), iar cel mai mult aşteaptă suedezii (35,7). În Olanda, vârsta medie de căsătorie în cazul bărbaţilor este de 32,7 ani, în Ungaria este 31,9, Franţa, iar în Polonia de 29 de ani. În Luxemburg, tinerii se căsătoresc, în medie, la 32,7 ani.

Românii nu fac stagii de pregătire în cadrul companiilor

În România, doar 11% dintre tinerii cu vârste între 25 şi 29 de ani au făcut un stagiu de pregătire, în condiţiile în care media europeană este de 50%. Cel mai rău din acest punct de vedere stă Malta, cu un procent de numai 10%, iar cel mai bine Cipru, unde 83% dintre tineri au efectuat stagii de pregătire. În rest, 30% dintre polonezi, 74% dintre nemţi, 51% dintre unguri 70% dintre francezi şi 51% dintre britanici fac stagii de pregătire. În Luxemburg procentul este de 66%.

Citește și Statul român vrea să îi oblige pe tinerii medici să rămână în țară

Românii îşi găsesc repede slujbe

În ceea ce priveşte ocupaţia, ponderea românilor de 25-29 de ani care au un loc de muncă este peste media de 75,9% a UE, ajungând, conform ultimelor date ale Eurostat, la 77,4%. Cel mai rău este în Grecia, unde doar 54,4% dintre tineri au un loc de muncă, în timp ce în Malta 88,1% dintre tineri lucrează. De altfel, România este ţara cu cea mai mare pondere (96,8%) a tinerilor care lucrează pe baza unor contracte de muncă pe perioadă nedeterminată. Media UE este de 78,4%, iar cea mai mică pondere a acestora (56,5%) se regăseşte îm Spania. În Germania, 80,5% dintre tineri sunt angajaţi, iar din aceştia 77,8% au contract nedeterminat, în Ungaria 82,3% dintre bărbaţii tineri sunt salariaţi (86,4% cu contract nedeterminat), în Franţa ponderea acestora este de 78,1% (77,5% au contract nedeterminat), în Marea Britanie de 85,7% (93% cu contract nedeterminat), iar în Luxemburg de 81% (86,9% au contract nedeterminat).

Prea puţini români au studii superioare

În ceea ce priveşte studiile, 22,8% dintre românii cu vârste între 25 şi 29 de ani sunt absolvenţi de Universitate. Ponderea este redusă comparativ cu situaţia din Luxemburg (46%), ţara unde sunt cei mai mulţi tineri cu studii superioare, dar relativ aproape de media (31,3). La polul opus se află Italia unde doar 18,4% dintre tineri au studii de lungă durată. În Polonia 33,6% dintre bărbaţii între 25 şi 29 de ani au studii superioare, în Germania ponderea lor este de 23,9%, Ungaria-24,1%Franţa-40,9%, Marea Britanie-41,6%.

În urmă cu utilizarea internetului

Unul dintre elementele care îl deosebeşte cel mai mult pe bărbatul  român de ceilalţi europeni se referă la accesul la informaţii. Aceasta în condiţiile în care doar un român din doi (52%) foloseşte zilnic internetul. În Luxemburg procentul este de 100%, iar media europeană este la 86%. De asemeneam în Polonia 80% dintre tineri folosesc zilnic internetul în timp ce în Germania procentul este de 93%, în Polonia de 80%, în Ungaria de 87%, în Franţa de 85%, iar în Marea Britanie de 95%.

Situaţia este aceeaşi şi dacă privim din perspectiva utilizării zilnice a reţelelor de socializare, unde tinerii români se află la coada clasamentului, cu o pondere de 61%. Aceste instrumente se folosesc cel mai mult în Suedia (89%), iar media UE este de 76%. În Polonia, 67% dintre tinerii bărbaţi utilizează reţelele de socializare, în Germania procentul creşte la 78%, în Ungaria la 87%, Franţa- 68% şi Marea Britanie-80%.

Citește și „Telemunca“ se legiferează, iar tinerii ar putea scăpa de perioada de probă dacă dau concurs de angajare

Cum penetrarea internetului este deficitară în mediul urban, românii sunt ultimii din Europa şi în ceea ce priveşte utilizarea internet banking-ului. Doar 6% dintre ei folosesc acest serviciu, spre deosebire de 60% dintre europeni. În Suedia absolut toţi tinerii de 25-29 de ani folosesc internet banking, iar în Luxemburg procentul este de 85%.
Totodată, prea puţini români (34%) utilizează internetul pentru a efectua apeluri telefonice sau video, fiind astfel pe ultimul loc din UE, unde media este de 46%. Acest serviciu este folosit cel mai mult de lituanieni (81%). În Luxemburg procentul este de 44%.

Din datele Eurostat, românii sunt atipici şi în ceea ce priveşte obiceiurile de cumpărare, în condiţiile în care doar 10% cumpără online haine şi articole sportive. Media UE este de 40%, iar în Germania ponderea celor care apelează la magazinele virtuale este de 64%. În Luxemburg, 31% dintre tineri cumpără haine online, în Marea Britanie – 59%, Ungaria -20%, Germania – 64%, Polonia – 35%.

Cum sunt româncele faţă de restul europencelor

În general, româncele au un stil de viaţă similar cu cel al bărbaţilor români cu mici diferenţe. Astfel, ponderea româncelor care locuiesc cu părinţii este mult mai mică (44,1%) faţă de cea a bărbaţilor  (75%), diferenţă care se observă şi în celelate state europene. Spre exemplu, în Danemarca trăiesc cu părinţii doar 0,8% dintre tinere, în timp ce în Slovacia ponderea este de 62,7%. În Luxemburg, doar 22,9% dintre tinere locuiesc cu părinţii, în Polonia-46,7%, în Ungaria-54,5%,Franţa-12,3%, Marea Britanie-14,7%.

Evident, femeile pleacă din casa părintească mai repede decât bărbaţii în toată Europa, astfel că la români vorbim despre o medie de 26,2 ani (faţă de 30,6 în cazul bărbaţilor), la poloneze de 27,2 ani, la unguroaice de 26,4 ani, la franţuzoaice de 23 de ani, iar la femeile din Marea Britanie de 23,5 ani.

Se căsătoresc de tinere

Spre deosebire de bărbaţi, româncele sunt europencele care se căsătoresc cel mai repede (26,3 ani), în condiţiile în care în Suedia, ţara cu cele mai vârstnice mirese, căsătoriile au loc atunci când femeile au 33 de ani. În Ungaria femeile se căsătoresc, în medie, la 29 de ani,  în Polonia la 26,6 ani, iar în Luxemburg la 29,4 ani.

Ceva diferenţe există între femei şi bărbaţi şi în ceea ce priveşte studiile universitare, astfel că sunt mai multe femei cu facultate decât bărbaţi (29% vs 22,9%). Raportat la celelate europence suntem în partea de jos a clasamentului, aproape de Germania, unde doar 27% dintre tinere au studii superioare. La polul opus se situează Cipru, unde 67,3% dintre tinere au facultate. În Franţa procentul este de 48,8%, în Marea Britanie de 46,6%, iar în Ungaria de 36,1%.

Sursa:economica.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

”Conferințele de la Sebeș”, eveniment cultural găzduit în Aula Primăriei, în 3 aprilie

Publicat

în

„Conferințele de la  Sebeș”, un nou eveniment cultural de înaltă ținută, găzduit în Aula Primăriei

Primăria şi Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş vă invită miercuri, 3 aprilie 2024, cu începere de la ora 17.00, în „Aula” primăriei municipiului Sebeş, la conferinţa „Nivele tipologice și axiologice ale discursului intelectual. Despre lectura sau hermeneutica existențială”, susţinută de dr. Virgil Podoabă, profesor universitar la Catedra de Literatură comparată a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov.

Prof. univ. dr. Virgil Podoabă este scriitor, traducător și critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România. După studii primare în satul natal şi liceale la Cluj, urmează cursuri universitare între 1972 şi 1976 la Facultatea de Filologie din acelaşi oraş. Teza de doctorat cu titlul „Experiența revelatoare și tematizarea ei în literatura română contemporană” o susţine la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj în anul 2003, lucrare distinsă cu calificativul „Summa cum Laude”. Din aprilie 1990 este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu Mureș, iar din anul 1992 ocupă postul de lector la Catedra de Literatură comparată, a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov, urmând cursus honorum până la titlul ştiinţific de profesor universitar. Activitatea sa a fost intensă încă din perioada studenţiei când, a fost președinte al Cercului de istoria literaturii române și redactor al revistei „Echinox” (1974-1976), în care de altfel a şi debutat cu o recenzie în anul 1973 și în paginile căreia, a susținut cu cronici literare și eseuri, rubricile „Proză” și „Cronica literară”.

A făcut parte din echipa de coordonare a cenaclului „Echinox” între anii 1974-1976, a cenaclului „Silvania” din Zalău între 1976 şi 1980, şi a cenaclului „Iosif Vulcan” din Oradea între 1980 şi 1991, iar din anul 1990 şi până în prezent este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș. De-a lungul timpului a susţinut cu cronici literare, eseuri şi studii critice, prestigioase reviste de profil: „Familia” (1980-1990), „Vatra” (din 1990 încoace), şi a colaborat la revistele „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața Românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralela 45” etc. A înființat și a fost redactor-șef între 1991 şi 1992 al ziarului „Gazeta de Vest” din Oradea, iar împreună cu un grup de studenți de la Facultatea de Litere din Brașov a pus bazele revistei studenţești „Erată”, pe care a şi condus-o în calitate de director între anii 1995 şi 1999.

Totodată, prof. univ. dr. Virgil Podoabă are un palmares impresionant de participări la colocvii, târguri de carte, simpozioane, lansări de carte și întâlniri cu cititorii şi a susţinut de-a lungul timpului numeroase conferințe pe teme literare și culturale, cum este cea de la Sebeş.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Daia Română, prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”

Publicat

în

Prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”, Daia Română

Daia Română este prima comună din județul Alba care va avea rețea de gaz finanțată prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Contractul de finanțare, în valoare de peste 36,7 milioane de lei, a fost semnat miercuri 27 martie.

Contractul de finanțare este în valoare de 36m7 milioane de lei. Toate locuințele, agenții economici și instituțiile publice din comuna Daia Română vor fi racordate la rețeaua nou construită de gaze naturale. Alimentarea cu gaze naturale a comunei Daia Română se va realiza din stația de reglare – măsurare predare proiectată în zona satului Limba, din comuna Ciugud.

Pentru evitarea spargerii carosabilului la executarea branșamentelor, în cazul străzilor modernizate, conductele se vor amplasa pe ambele părți ale străzilor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

28 martie 1923, ziua în care a fost promulgată Constituția României adoptată după Marea Unire

Publicat

în

La 28 martie 1923 era promulgata prin decret regal Constitutia Romaniei Mari, votata de Parlamentul Romaniei

Constituțiunea României din 28 martie 1923 (cunoscută și sub numele, incomplet și incorect, de „Constituția din 1923” – deoarece, constituțiilor li se precizează întotdeauna ziua, luna și anul intrării în vigoare) este Constituția României adoptată după Marea Unire.

A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1938 și apoi (cu restricții) în perioada 1944-1947.

Elaborat în 1923, proiectul Constituției a fost supus dezbaterii parlamentare. După ce a fost adoptată de Parlament, a fost sancționată și promulgată de Regele Ferdinand I la data de 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial No. 282 din 29 martie 1923, dată la care a intrat în vigoare.

Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituția unificării, cum mai e numită, consfințește realizarea României Mari și are la bază constituția din 1866, dovadă fiind faptul că din cele 138 de articole, 78 s-au păstrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieții politice. El exercita puterea executivă, numea și revoca miniștrii, sancționa și promulga legile, era șeful Armatei, avea drept de veto, putea bate monedă, conferea decorații, avea drept de amnistie și grațiere, convoca și dizolva Parlamentul, încheia tratate (acestea devenind valabile după ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativă în cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul și Adunarea deputaților) și avea rolul de a vota legile, de a le abroga și avea drept de control asupra activității guvernului.

Această constituție legifera principiul separării puterilor statului:

puterea legislativă – exercitată colectiv de Adunările legislative (Senat și Adunarea Deputaților) și Rege;
puterea executivă – încredințată Regelui, care o exercita „în modul regulat prin Constituțiune” (prin intermediul Guvernului format de partidul sau alianța care câștigă alegerile parlamentare). Formula sintetică care exprima acest principiu, larg cunoscut de public, era Regele domnește, nu guvernează.
puterea judecătorească – atribuită Înaltei Curți de Casație și Justiție și instanțelor de judecată.

Această constituție a contribuit la consolidarea Marii Uniri și a creat cadrul democratic al vieții politice din România până în anul 1938, când s-a adoptat prin plebiscit Constituția României din 1938.

Întrucât Constituția din 1938 era un document mai puțin democratic decât cea din 1923 (fiind elaborată sub presiunea politică a creșterii totalitarismului nazist și sovietic în întreaga Europă), după evenimentele de la 23 August 1944, Regele Mihai a repus în vigoare Constituția din 1923. Dpdv juridic, ea a fost în vigoare (cu multe restricții și încălcări de facto, generate de ocupația militară sovietică și de creșterea continuă a influenței politice a comuniștilor) până la lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, când Partidul Comunist Român, ajutat de ocupanți, a obținut, prin șantaj și amenințare cu forța, semnătura Regelui pe un act nelegal de abdicare. În aceeași seară, printr-o ședință măsluită a Adunării Deputaților (care se afla în vacanță parlamentară, aleșii nefiind nici măcar prezenți, ci plecați în circumscripțiile teritoriale!), comuniștii au dat o aparență de legalitate loviturii de stat, „desființând” (sic!) nu doar instituția Monarhiei, ci și Constituția în vigoare. A urmat o perioadă de vid constituțional, până la adoptarea Constituției totalitare a Republicii Populare Române, survenită la 13 aprilie 1948.

Constituţia stipula de la început că Romaâia este stat naţional unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil. Cu privire la drepturile cetăţenilor, se făcea referire la condiţiile specifice democraţiei: garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, fără deosebire etnică, de limbă sau religie, egalitatea cetăţenilor în societate şi înaintea legilor, libertatea conştiinţei şi întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenţei, inviolabilitatea domiciliului. Se instituia votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret. Militarii şi femeile, ca în toate ţările europene din acea vreme, nu puteau să-şi exprime o opţiune politică în faţa urnelor. Ascendenţa regelui faţă de Parlament consta în faptul că legile nu puteau intra în vigoare decât sancţionate (astăzi spunem promulgate), iar regele putea refuza sancţionarea unei legi. Ascendenţa faţă de Guvern consta în faptul că „Guvernul exercită puterea executivă în numele regelui”. Regele nu avea ascendenţă asupra puterii judecătoreşti, care „se exercită de către organele ei”. Numai hotărârile, care se pronunţau „în virtutea legii”, se executau „în numele regelui”. Nu exista o Curte Constituţională ca astăzi, sarcinile revenind Curţii de Casaţie, care era constituită din jurişti de profesie, integri şi neafiliaţi niciodată vreunei grupări politice. Constituţia prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadrele didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi care fuseseră aleşi cel puţin în zece sesiuni, foşti miniştri care au deţinut cel putin şase ani fotoliul ministerial, foşti preşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alţi demnitari. Legea fundamentală exprima foarte precis prerogativele suveranului şi condiţiile succesiunii la tron. Constituţia din 1923 a funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, când regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. În principiu aceasta a fost valabilă până în 1947, deşi după abdicarea regelui s-au aplicat cutume în afara legii fundamentale, iar după 23 august 1944 a fost parţial amendată şi revizuită.

Sursa: wikipedia și ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba