Rămâi conectat

Știri

Superstiții și tradiții legate de Postul Paștelui

Publicat

în

Postul Pastelui (Postul Mare sau Postul Patruzecimii, cum este numit in popor) este cel mai lung post din calendarul crestin-ortodox , fiind unul dintre cele mai restrictive.

Paştele ortodox va pica în acest an pe 2 mai, iar Paştele catolic pe 4 aprilie. Postul Paştelui va fi în perioada 15 martie – 1 mai. Creştinii numesc acest post şi Postul Mare. Va dura 40 de zile, la care se adaugă şi Săptămâna Patimilor.

De-a lungul timpului, o mulțime de superstiții și obiceiuri s-au țesut, atât în jurul perioadei Postului Mare cât și al sărbătorilor pascale.

„Vinerea seaca”. Este ultima vineri din Postul Pastelui, cunoscuta in popor si ca Vinerea Mare. Se tine post negru pentru ‘secarea’ gusii si a bolilor de piele (obicei pastrat mai ales in Bucovina, Moldova si Transilvania). In aceasta zi este interdictie severa de lucru pentru femei, care nu au voie sa coasa, sa teasa, sa spele rufe sau sa toarca. Se fac bai purificatoare in vederea intampinarii Sambetei Invierii.
„Lunea curata”. E prima luni din Post. Potrivit traditiei se spala temeinic cu lesie vasele in care s-a mancat ‘de dulce’, apoi se duc in pod. În Banat aceasta zi se mai numeste Spolocanie. Barbati si flacai, cu o gluga lunga si fuste, avand pe fata masti ce reprezinta diferite animale, alearga de dimineata prin sat ca sa atinga femeile, barbatii si copiii cu batul. Cei care nu sunt atinsi se crede ca vor fi bolnavi tot anul.
„Martea vaselor”. Este prima zi de marti din Postul Pastelui si inceputul Saptamanii Caii lui Santoader. La fel ca ‘lunea curata’, in Banat se spala vasele de dulce, denumite ‘slastuite’, in care apoi se pune tamaie si se afuma vitele si stupii pentru a avea rod bogat. Tot atunci se face apa din zapada netopita ramasa in batatura sau in gradini si se matura cu ea podeaua casei, scrie libertatea.ro.
„Joimarita”. Este un personaj intalnit doar in mitologia romaneasca. Numele ei deriva din Joi-Mari – ultima zi de joi din Postul Pastelui. E intruchipata sub forma unei vrajitoare hidoase si rele, puternica si care poarta cu ea un vatrai menit sa pedepseasca femeile care nu si-au terminat torsul si tesutul pana in Joia Mare. Joimarita este temuta si de barbatii lenesi, care nu si-au maturat curtea, nu au reparat gardul etc.

În Săptămâna Mare din Postul Paștelui, munca trebuie să înceteze joia. În Joia Mare superstiţia spune că, cine doarme va fi leneş tot anul; în special femeile vor fi vrăjite de Joimăriţa şi condamnate a fi leneşe, potrivit superstitii.ro. O superstiție bizară spune că nu e bine să iei sare cu mâna din solniţa de Paşte, căci îţi vor transpira mâinile tot anul.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

66 de ani de la nașterea Parlamentului European

Publicat

în

Parlamentul European, 66 de ani de la naștere

Prima reuniune a Adunării parlamentare europene, precursoare a Parlamentului European de astăzi, aavea loc la Strasbourg (Franța) în 19 martie 1958, Robert Schuman fiind ales președinte.

Adunarea parlamentară europeană înlocuia Adunarea Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și și-a schimbat denumirea în Parlamentul European pe data de 30 martie 1962.

Parlamentul European (abreviat Europarl sau PE) este o instituție legislativă a Uniunii Europene (UE) aleasă prin scrutin direct odată la cinci ani. Împreună cu Consiliul Uniunii Europene (Consiliul) și cu Comisia Europeană, exercită puterea legislativă a UE.

Deși Parlamentul European are puterea legislativă pe care Consiliul și Comisia nu o posedă, acesta nu are controlul formal asupra inițiativei legislative, cum de altfel majoritatea parlamentelor naționale al membrilor Uniunii o au.

sursa: unitischimbam.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

18 martie 1906: Primul zbor autopropulsat, realizat de Traian Vuia: A pus România pe harta aviaţiei mondiale

Publicat

în

Pe 18 martie 1906, la Paris, Traian Vuia face primul zbor din Europa al unui aparat mai greu ca aerul ce se ridică prin tracţiune proprie, punând astfel România pe harta aviaţiei mondiale.

Traian Vuia s-a născut în anul 1872, în satul Surducu Mic (astăzi Traian Vuia, judeţul Timiş), tatăl lui fiind preot. Deși avea o minte strălucită, Traian Vuia a urmat decât un an la Facultatea Politehnică din Budapesta, din cauza lipsei banilor, dar acest lucru nu l-a făcut să renunțe la visul său, cel care i-a adus întâietate în domeniul aviației.

După ce a fost nevoit să renunţe la cursurile de seral, secţia mecanică, vizionarul Vuia se înscrie la Drept şi lucrează în mai multe birouri de avocatură din Banat pentru a-şi putea asigura mijloacele de trai.

Drumul lui Traian Vuia către succes a fost pavat cu piedici. Mai întâi nu a avut destui bani pentru a face facultatea, apoi nu a avut bani nici pentru constucţia primului său aparat de zbor. Dar, cu toate astea, în data de 18 martie 1906, Vuia a realizat la Montesson, lângă Paris, primul zbor autopropulsat din lume, fără catapulte sau alte mijloace exterioare, cu un aparat mai greu decât aerul – aparat numit „Vuia I”.

Ca orice idee care depăşeşte timpul său, proiectul lui Vuia a fost privit cu scepticism, iar Academiei de Ştiinţe pariziene l-a respins, cu motivaţia că ar fi prea utopic: „problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi este decât un vis”.
Citește și: Invenții românești care au schimbat istoria

Totuși, în 1903, inginerul român şi-a brevetat avionul-automobil conceput el. „Vuia I” era un aparat de zbor realizat dintr-un cadru de țevi din oțel (îmbinate prin manşoane), care semăna puțin cu aspectul unui liliac, iar aripile din pânză, bombate, erau repliabile ca o umbrelă. Motorul avea de 20 CP, iar trenul de decolare și aterizare era constituit din patru roţi cu pneuri, cu o singură elice cu diametrul de 2,2 m. În total, cântărea aproximativ 250 kg.

După mai multe experimente, primul zbor Vuia I a avut loc la Montesson, lânga Paris, în ziua de 18 martie 1906.

Aparatul s-a desprins de la sol, după ce mașinăria a fost accelerată 50 de metri, apoi s-a ridicat la aproximativ un metru de sol și a zburat așa pe o distanță de 12 metri. Din păcate, elicea s-a blocat şi motorul s-a oprit brusc, avionul-automobil lovindu-se de un copac. Deşi zborul a durat doar câteva clipe, acesta a fost unul reuşit.

După acest eveniment, în ziarele din întreaga lume au apărut articole care îl aveau pe Vuia și realizarea sa în prim-plan, fiind menționat faptul că el este primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie și aterizare, a decolat de pe o suprafață plată, folosind numai mijloace proprii, fără un „ajutor extern”.

Cu toate acestea, prioritatea primului zbor i-a fost atribuită în mod eronat lui Santos-Dumont, care a obţinut această realizare abia în octombrie, acelaşi an, la Paris. În data de 23 octombrie 1906, Santos-Dumont a pilotat avionul 14-bis în faţa unei mulţimi de spectatori, pe o distanţă de 60 de metri – la o înălţime de doi sau trei metri. Acest eveniment înscris în documente a fost considerat de către Aeroclubul Francez primul zbor şi prima demonstraţie publică din lume, arătând oamenilor că o aeronavă mai grea decât aerul poate decola fără ajutorul altor surse de energie din exterior.

Însă, realitatea era alta.

Realizările din domeniul aeronauticii ale geniului român au fost multă vreme puse la îndoială, nerecunoscute sau ignorate, ba de Aeroclubul Francez, ba de Academia Română care, pentru o perioadă, l-a şi îndepărtat pe Vuia din rândul membrilor săi. Vuia nu a fost la vremea respectivă acreditat de către Aeroclubul Franţei – autoritatea aeronautică care înregistra recordurile, deoarece membrii nu au putut înregistra fapta lui Vuia, întrucât nu au fost prezenți la eveniment.

Dar presa vremii a consemnat şi a fotografiat zborul lui Vuia din martie 1906, iar acesta a constituit un document după care, ulterior, au fost recunoscute realizările lui pe plan internaţional.

Traian Vuia a fost întotdeauna un om modest, iar cuvintele sale rostite atunci când se afla în culmea celebrităţii sale, spun totul: „Eu nu am căutat niciodată gloria, fiindcă ştiu că gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personală, ci lucrez pentru gloria geniului uman. Ce importanţă are cine a făcut aceste lucruri, important este că ele există”.

Sursa.historia.ro, tvr.ro, omofon.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Noi locuințe sociale în Alba Iulia: Care este valoarea proiectului

Publicat

în

În Alba Iulia, noi locuințe sociale

Un număr de 100 de apartamente urmează să fie construite de către Primăria Alba Iulia, în cartierul Gheorghe Șincai, pentru persoanele defavorizate.

Licitația de aproape 28 de milioane de lei a fost lansată în SEAP.

După finalizarea celor 5 blocuri, totalizând 100 de locuințe de 1, 2 si 3 camere, va fi rezolvată complet problema locuințelor sociale, deoarece peste 365 de persoane cu situație socială precară vor putea beneficia de o locuință nouă, construită și utilată la standarde moderne, au precizat reprezentanții primăriei.

Potrivit acestora, ofertele se pot depune în SEAP până în 23 aprilie, iar câștigătorul va avea la dispoziție 3 luni pentru proiectare și 33 de luni pentru ridicarea blocurilor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba