Află e pe radiounirea.ro rezultatele unui stidiu intitulat „Cultura elevilor şi învăţarea”, publicat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE), potrivit căruia profesorii îi consideră pe elevii pe care îi denumesc „Generaţia Facebook” ca fiind inteligenţi, creativi, dar şi superficiali şi imaturi, iresponsabili şi indiferenţi.

Întrebaţi ”Cum aţi caracteriza în câteva cuvinte noile generaţii de elevi?”, profesorii au răspuns că elevii sunt în acelaşi timp inteligenţi, curajoşi, pragmatici, creativi, încredere în sine, dar şi hiperactivi, nervoşi, agitaţi, nu au răbdare, se concentrează greu, superficiali, dezordonaţi, egoişti, nu-şi asumă responsabilităţi, imaturi. Acestea sunt elementele de identitate personală identificate de profesori. Mi departe, avem elementele de identitate relaţională, unde copiii sunt percepuţi de dascăli ca fiind relaxaţi, degajaţi în raport cu autoritatea, abili în a obţine ce vor, îndrăzneţi, dar în acelaşi timp indisciplinaţi, conflictuali, intoleranţi cu cei studioşi, selectivi, comunică greu, iresponsabili, indiferenţi. De asemenea, profesorii mai spun despre elevii lor că sunt deschişi cultural, au cunoştinţe din mai multe domenii, sunt interesaţi de limbile străine şi că sunt nonconformişti. Însă, ei mai semnalează şi alte atribute negative: superficialitate în studiu, preocupaţi de avantaje materiale, dezorientaţi valric deficitari la nivel de limbaj şi cultură generală, lipsa respectului acordat adultului, revendicativi, lipsa idealurilor de viaţă, lipsa valorilor, indisciplinaţi, interesaţi de imagine (”numai aspectul fizic”), consumism, libertinaj, violenţă. În ceea ce priveşte înclinaţiile lor la nivel de preocupări educaţionale, profesorii spun despre elevi că au curiozitate tehnică mai ales în domeniu IT, auaptitudini în domeniul TIC şi în învăţarea limbilor străine. Pe de altă parte, elevii fac alegeri facile, nu au deprinderi de viaţă independentă. citesc superficial şi sunt dependenţi de informaţia vizuală. Profesorii mai spun despre elevii lor că reprezintă „Generaţia Facebook” sau „Generaţia touch-screen”. ”Există un flux informaţional foarte mare. Şi eu aş fi fost supusă mirajului tehnologiei, dacă ar fi fost această explozie tehnologică atunci când am fost eu elevă. Copiii sunt uneori dezorientaţi.

Citește și Studiu EUROSTAT: Peste 40% din tinerii romani locuiesc alaturi de parinti

Fluxul informaţional este prea puternic şi îi ameţeşte. Societatea însăşi este fără discernământ. Nu se mai percepe diferenţa dintre bine şi rău, pozitiv şi negativ. Modelele vehiculate în societate şi la televizor sunt de cea mai proastă calitate. Ca adult îmi pun şi eu întrebarea ce e bine şi ce e rău şi încerc să păstrez mereu un echilibru.”, a analizat unul dintre profesorii respondenţi. Prin comparaţie, elevii spun despreei înşişi că au atribuţii precum: originalitate, încredere în sine, nevoia de autonomie şi intimitate, sociabilitatea, abilităţile de comunicare, adaptabilitatea, curiozitate legată de situaţii de viaţă reală De asemenea, ei se mai autocaracterizează ca fiind nerăbdători, neliniştiţi, leneşi, în căutarea senzaţionalului şi stresaţi. Ei conştientizează diferenţele dintre generaţia lor şi cea apărinţilor lor . „Observăm pe ansamblu dominanţa ”definiţiei negative” dată de profesori noii generaţii de elevi, în contrast cu autodefiniţia pozitivă atribuită de elevi propriei generaţii. Elevii actuali au mai multă autonomie şi intimitate, prin ”ocuparea” spaţiului virtual, ceea ce generează diferenţe culturale intergeneraţionale. În termeni de ”lumi”, acestea sunt considerate majore de către profesor care reclamă limitele accesului la realitatea psihologică şi socială a elevului, în ciuda faptului că încearcă să o înţeleagă”, spun realizatorii studiului.

Interesele şi preocupările elevilor: şcoala, în competiţie cu tehnologia

Potrivit studiului, interesele elevilor se concentrează în aria artistic-estetică, tehnică, sportivă, socială, teoretică, ştiinţifică, însă lipsesc interesele legate de domeniile politic şi economic. Elevii spun că sunt preocupaţi de studiul unor instrumente muzicale (în special chitară şi pian), balet, dans sportiv sau popular, teatru, desen, pictură, fotografie, arhitectură, informatică, programare, gamming-ul, gătit (fete), fotbal, baschet, handbal, tenis de masă, tenis de câmp, şah, skateboarding-ul, pescuitul, înotul. Frecvenţa cea mai ridicată o înregistrează interesele de socializare, identitate de gen şi comunicare – activităţi şi plimbări cu prietenii (jocuri directe sau on-line, discuţii, audiţii muzicale etc.), comunicare pe reţele de socializare, lecturi şi vizionarea de filme cu conţinut psihologic, dramatic, de dragoste, anime-uri, interese estetice legate de propriul corp (manichiură, coafură, cosmetică) sau de modă, precum şi interese de comunicare legate de studiul limbilor străine. Cel mai puţin sunt preocupaţi de domeniul literar şi al cunoaşterii ştiinţifice precum studiul istoriei unui gen muzical (rock, clasic sau folcloric), geografie, logică, paranormal, lectură şi scriere creativă. Realizatorii studiului spun că au observat în răspunsurile copiilor preocupări stabile care presupun alt stil de învăţare decât învăţarea şcolară – învăţare prin descoperire, din mai multe surse, într-un ritm propriu. „În tabloul alegerilor făcute de elevi în privinţa aspectelor pe care le consideră importante la propria persoană, pe primele locuri se situează capacitatea de a face faţă situaţiilor diverse (să fiu descurcăreţ, să mă orientez în orice situaţie), o bună educaţie, originalitatea, relaţia bună cu părinţii şi comportamentul moral”, mai arată studiul.

Modele de succes dezirabile în viziunea elevilor

Elevii din mediul urban doresc într-o mai mare măsură să se realizeze din punct de vedere al carierei;, în timp ce elevii din mediul rural doresc într-o mai mare măsură întemeierea unei familii (diferenţa faţă de elevii din urban fiind de 5%). Împlinirea în carieră reprezintă principala opţiune de răspuns indiferent de gen, dar băieţii îşi doresc într-o mai mare măsură decât fetele realizarea prin acumulare financiară (diferenţă de 5%), iar, în oglindă, fetele îşi doresc într-o mai mare măsură întemeierea unei familii.

Sursa:adevarul.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE