Știri
Starea vremii ne poate influența sănătatea
Cum ne influențează sanatatea schimbarea vremii? Presiunea atmosferică scăzută dă dureri de cap, o stare generală proastă și putere scăzută de concentrare. Iar umezeala vine cu dureri articulare la pachet. Pentru meteosensibili, trecerea de la un timp însorit la ploaie și frig e un coșmar.
Facem parte din natură, așa că este firesc ca toate schimbările din natură să ne influențeze. În mod normal, organismul uman reacționează la orice modificare a temperaturii și presiunii atmosferice activând mecanisme ce-i permit să se adapteze la noile condiții. Însă când organismul e slăbit de diverse dezechilibre sau afecțiuni, mecanismul nu mai funcționează bine.
Probleme de adaptare putem întâmpina și când schimbările meteo sunt bruște – se trece de la foarte cald la foarte frig sau invers, ca și cum s-ar sări un anotimp – sau când alternanța cald-frig-soare-ploaie se face în mod repetat, vreme de câteva săptămâni, nedând organismului timp să de adapteze, practic, niciuneia dintre stări. Exact cum s-a întâmplat, de exemplu, primăvara aceasta, care a fost un test de rezistență pentru noi, prin schimbarea uneori dramatică a temperaturii de la o zi la alta ori în decursul a numai câteva zile.
În afară de temperatura foarte scăzută sau foarte ridicată, ne dau bătăi de cap umiditatea accentuată și presiunea atmosferică mai scăzută ori mai crescută decât cea normală. Când indicele temperatură-umezeală, numit și indicele de confort termic, are valori mai mici sau mai mari decât cele considerate normale, se produc modificări la nivel celular, iar starea noastră generală este alterată.
În mod normal, meteosensibilitatea este mai des întâlnită la vârstnici; tinerii sunt afectați numai dacă au o imunitate scăzută sau suferă de diverse boli, fiindcă aproape toate suferințele sunt accentuate de schimbările meteo. O presiune atmosferică scăzută ne poate da dureri de cap
Care sunt cele mai întâlnite reacții ale organismului la modificările temperaturii și presiunii atmosferice? Oboseală, somnolență, capacitate de concentrare scăzută, dureri puternice de cap, amețeală, slăbiciune, irascibilitate, sufocare și transpirație excesivă, hipertensiune, palpitații, dureri articulare. Pentru cei cu reumatism umezeala este un coșmar: îi dor toate încheieturile, iar durerea pare să nu se amelioreze cu nici un tratament, până nu se îndreaptă vremea!
Umezeala este și un factor favorizant pentru bolile contagioase. La polul opus, aerul foarte uscat – de peste vară, când se înregistrează caniculă și secetă – afectează aparatul respirator, uscând mucoasa nazală.
Sursa: libertatea.ro
Știri
18 martie 1906: Primul zbor autopropulsat, realizat de Traian Vuia: A pus România pe harta aviaţiei mondiale
Pe 18 martie 1906, la Paris, Traian Vuia face primul zbor din Europa al unui aparat mai greu ca aerul ce se ridică prin tracţiune proprie, punând astfel România pe harta aviaţiei mondiale.
Traian Vuia s-a născut în anul 1872, în satul Surducu Mic (astăzi Traian Vuia, judeţul Timiş), tatăl lui fiind preot. Deși avea o minte strălucită, Traian Vuia a urmat decât un an la Facultatea Politehnică din Budapesta, din cauza lipsei banilor, dar acest lucru nu l-a făcut să renunțe la visul său, cel care i-a adus întâietate în domeniul aviației.
După ce a fost nevoit să renunţe la cursurile de seral, secţia mecanică, vizionarul Vuia se înscrie la Drept şi lucrează în mai multe birouri de avocatură din Banat pentru a-şi putea asigura mijloacele de trai.
Drumul lui Traian Vuia către succes a fost pavat cu piedici. Mai întâi nu a avut destui bani pentru a face facultatea, apoi nu a avut bani nici pentru constucţia primului său aparat de zbor. Dar, cu toate astea, în data de 18 martie 1906, Vuia a realizat la Montesson, lângă Paris, primul zbor autopropulsat din lume, fără catapulte sau alte mijloace exterioare, cu un aparat mai greu decât aerul – aparat numit „Vuia I”.
Ca orice idee care depăşeşte timpul său, proiectul lui Vuia a fost privit cu scepticism, iar Academiei de Ştiinţe pariziene l-a respins, cu motivaţia că ar fi prea utopic: „problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi este decât un vis”.
Citește și: Invenții românești care au schimbat istoria
Totuși, în 1903, inginerul român şi-a brevetat avionul-automobil conceput el. „Vuia I” era un aparat de zbor realizat dintr-un cadru de țevi din oțel (îmbinate prin manşoane), care semăna puțin cu aspectul unui liliac, iar aripile din pânză, bombate, erau repliabile ca o umbrelă. Motorul avea de 20 CP, iar trenul de decolare și aterizare era constituit din patru roţi cu pneuri, cu o singură elice cu diametrul de 2,2 m. În total, cântărea aproximativ 250 kg.
După mai multe experimente, primul zbor Vuia I a avut loc la Montesson, lânga Paris, în ziua de 18 martie 1906.
Aparatul s-a desprins de la sol, după ce mașinăria a fost accelerată 50 de metri, apoi s-a ridicat la aproximativ un metru de sol și a zburat așa pe o distanță de 12 metri. Din păcate, elicea s-a blocat şi motorul s-a oprit brusc, avionul-automobil lovindu-se de un copac. Deşi zborul a durat doar câteva clipe, acesta a fost unul reuşit.
După acest eveniment, în ziarele din întreaga lume au apărut articole care îl aveau pe Vuia și realizarea sa în prim-plan, fiind menționat faptul că el este primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie și aterizare, a decolat de pe o suprafață plată, folosind numai mijloace proprii, fără un „ajutor extern”.
Cu toate acestea, prioritatea primului zbor i-a fost atribuită în mod eronat lui Santos-Dumont, care a obţinut această realizare abia în octombrie, acelaşi an, la Paris. În data de 23 octombrie 1906, Santos-Dumont a pilotat avionul 14-bis în faţa unei mulţimi de spectatori, pe o distanţă de 60 de metri – la o înălţime de doi sau trei metri. Acest eveniment înscris în documente a fost considerat de către Aeroclubul Francez primul zbor şi prima demonstraţie publică din lume, arătând oamenilor că o aeronavă mai grea decât aerul poate decola fără ajutorul altor surse de energie din exterior.
Însă, realitatea era alta.
Realizările din domeniul aeronauticii ale geniului român au fost multă vreme puse la îndoială, nerecunoscute sau ignorate, ba de Aeroclubul Francez, ba de Academia Română care, pentru o perioadă, l-a şi îndepărtat pe Vuia din rândul membrilor săi. Vuia nu a fost la vremea respectivă acreditat de către Aeroclubul Franţei – autoritatea aeronautică care înregistra recordurile, deoarece membrii nu au putut înregistra fapta lui Vuia, întrucât nu au fost prezenți la eveniment.
Dar presa vremii a consemnat şi a fotografiat zborul lui Vuia din martie 1906, iar acesta a constituit un document după care, ulterior, au fost recunoscute realizările lui pe plan internaţional.
Traian Vuia a fost întotdeauna un om modest, iar cuvintele sale rostite atunci când se afla în culmea celebrităţii sale, spun totul: „Eu nu am căutat niciodată gloria, fiindcă ştiu că gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personală, ci lucrez pentru gloria geniului uman. Ce importanţă are cine a făcut aceste lucruri, important este că ele există”.
Sursa.historia.ro, tvr.ro, omofon.com
Știri
Noi locuințe sociale în Alba Iulia: Care este valoarea proiectului
În Alba Iulia, noi locuințe sociale
Un număr de 100 de apartamente urmează să fie construite de către Primăria Alba Iulia, în cartierul Gheorghe Șincai, pentru persoanele defavorizate.
Licitația de aproape 28 de milioane de lei a fost lansată în SEAP.
După finalizarea celor 5 blocuri, totalizând 100 de locuințe de 1, 2 si 3 camere, va fi rezolvată complet problema locuințelor sociale, deoarece peste 365 de persoane cu situație socială precară vor putea beneficia de o locuință nouă, construită și utilată la standarde moderne, au precizat reprezentanții primăriei.
Potrivit acestora, ofertele se pot depune în SEAP până în 23 aprilie, iar câștigătorul va avea la dispoziție 3 luni pentru proiectare și 33 de luni pentru ridicarea blocurilor.
Știri
Înlocuire a conductelor de alimentare cu gaze naturale la Blaj
Blaj: Înlocuire a conductelor de alimentare cu gaze naturale
-
Știriacum 2 săptămâni
Floarea de colţ, ocrotită de lege, simbol al dragostei şi purităţii în tradiţia românească: Pe 5 martie este celebrată Floarea de colț
-
Știriacum 2 zile
Hodaița, obicei vechi păstrat în Alba: Alungă spiritele rele, când se lasă Postul Paștelui
-
Știriacum 2 săptămâni
8 martie, Ziua Femeii: De ce este bine să dăruiţi lalele
-
Știriacum o săptămână
Descoperă istoria și frumusețile județului: Complexul muzeal „Casa Fefeleaga” din Bucium Șasa
-
Știriacum 2 zile
Cheile Vălișoarei, una dintre bijuteriile naturale ale turismului din Alba
-
Sănătateacum o săptămână
Usturoiul verde, alimentul minune al primăverii: Care sunt beneficiile
-
Știriacum 2 zile
Rimetea-Alba și Biertan-Sibiu, printre cele mai frumoase sate din Transilvania, locul în care tradiţionalismul este considerat un stil de viaţă
-
Știriacum o săptămână
9 martie, Ziua celor 40 de Mucenici: Tradițiile și superstițiile zilei